Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Habacuc 2:2 - Biblia în versuri 2014

2 Domnul acolo a venit Și-n felu-acesta mi-a vorbit: „Scrie această prorocie! Săpată-n piatră, ea să fie, Să poată fi ușor citită!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

2 Domnul mi-a răspuns și a zis: ‒ Scrie vedenia și fă să se vadă clar pe tăblițe, pentru ca un herald să poată alerga cu ea.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Iahve mi-a răspuns, zicându-mi: „Scrie viziunea (pe care ți-o dau) și graveaz-o pe tăblițe, ca să se poată citi ușor.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Domnul mi-a răspuns și a zis: „Scrie viziunea și graveaz-o pe tăblițe, ca să poată alerga cel care o vestește!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Domnul mi-a răspuns și a zis: „Scrie prorocia și sap-o pe table, ca să se poată citi ușor!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Și Domnul mi‐a răspuns și a zis: Scrie vedenia lămurit și sapă‐o pe tăblițe, ca să poată alerga cel ce o citește.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Habacuc 2:2
18 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Domnul a zis: „Du-te acum Și-apoi în fața lor să vii Cu o tăbliță și să scrii Aceste lucruri. Ia aminte Și-n carte pune-aste cuvinte, Pentru că ele, mărturie, Vor rămânea, pentru vecie.


Domnul mi-a zis: „Du-te și ia O tablă, ca să scrii pe ea, Să poată toți ca să o vadă: „Grăbește-te și sari pe pradă!”


Astă poruncă mi-a adus: „Cuvintele ce ți le-am spus, Le scrie într-o carte-ndată!”


Tu, Daniele, ia aminte Și-ascunde-apoi, aste cuvinte! Pecetluiește cartea-ndată, Până la vremea arătată Că este timpul de sfârșit. Atuncea, o vor fi citit Mulți oameni, iar a lor știință – Și-asemeni a lor cunoștință – În ăst fel o să se vădească Precum că au ca să sporească.”


Era în cel dintâi an chiar, Când ajunsese Belșațar Să fie-ncoronat, pe torn, Drept împărat, în Babilon. În vremea ‘ceea, Daniel Un vis avut-a și la fel Multe vedenii i s-au dat, Pe când era în al său pat. În urmă, Daniel a scris Ceea ce a văzut în vis, Iar lucrurile însemnate Ce îi fuseseră-arătate, Pe larg le povestise el.


Deci, să luăm bine aminte La ce s-a scris mai înainte, Căci tot ce-i scris, e pentru noi, Ca să putem lua, apoi, Învățătură, fiecare, Prin mângâiere și răbdare Cari, în Scriptură, le găsim, Și astfel, să nădăjduim.


Dar în Biserică, voiesc, Doar cinci cuvinte, să rostesc, Pe înțelesul tuturor Și spre învățătura lor, Decât vreo zece mii să zic, În alte limbi, și-apoi, nimic – Nimeni – să nu mai înțeleagă, Și-nvățături, să nu culeagă.


Fiindcă, dacă – fraților – Avem așa nădejde, noi Lucrăm cu îndrăzneală-apoi;


Pe pietrele ăstui altar, Legea s-o scrieți așadar – Cuvintele ce le-ați primit – Săpat adânc și deslușit.”


Scrieți acum, astă cântare. Pe-a lui Israel adunare S-o învățați s-o cânte-apoi. Astfel, o să o puneți voi, În gura-ntregului popor Și martoră-mpotriva lor Astă cântare o să-Mi fie – De-aceea, trebuie s-o știe.


În acea zi, Moise a scris Cântarea – precum i s-a zis – Și să o cânte, l-a-nvățat, Pe tot poporul adunat.


Din cer, apoi, alt glas a spus: „Scrie, așa cum îți voi zice: De morți, acum, va fi ferice – De morții care, negreșit, Numai în Domnul, au pierit!” „Aceștia odihni-se-vor De toată osteneala lor, Pentru că ceea ce lucrează – Ale lor fapte – îi urmează” – Ne spune Duhul, lămurit.


Apoi, un glas s-a auzit, Care, să scriu, mi-a poruncit. Eu am făcut precum mi-a zis Și iată ceea ce am scris: „Ferice de acei pe care, Oaspeți, la nuntă, Mielu-i are!” Apoi mi-a zis: „Acestea sânt, Cuvintele Tatălui Sfânt! Acestea sunt – să țineți minte! – Adevăratele cuvinte, Cuvintele lui Dumnezeu!”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ