Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Exodul 25:17 - Biblia în versuri 2014

17 Să-i faci capac chivotului. Se va chema capacul lui „Al ispășirii”. Să-l lucrezi Din aur pur și să-l așezi, Acoperiș, chivotului. Iată care-i măsura lui: Doi coți jumate în lungime, Și-un cot jumate în lățime.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

17 Apoi să faci un capac al ispășirii din aur pur, lung de doi coți și jumătate și lat de un cot și jumătate.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

17 Apoi să faci un capac al achitării din aur curat. Acesta să fie lung de doi coți și jumătate și lat de un cot și jumătate.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

17 Să faci un capac al ispășirii din aur curat; lungimea lui să fie de doi coți și jumătate și lățimea lui de un cot și jumătate!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

17 Să faci un capac al ispășirii din aur curat; lungimea lui să fie de doi coți și jumătate și lățimea lui, de un cot și jumătate.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

17 Și să faci și un scaun al îndurării din aur curat; lungimea lui să fie de doi coți și jumătate și lățimea lui de un cot și jumătate.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Exodul 25:17
12 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

David, lui Solomon, i-a dat Chipul cum trebuie lucrat Locașul sfânt: prispele lui, Clădirile locașului, Odăile ce-s folosite Drept visterii, cele menite A fi de sus, a tuturor Celor aflate-n interior, Precum și-odăile în care E scaunul de îndurare.


Apoi, din aurul bătut, Mai trebuie ceva făcut: Doi heruvimi să modelați, Și pe capac să-i așezați.


Chivotul, în cari vei avea, Depusă, mărturia Mea – Cu-al său capac ce e chemat „Al ispășirii” – așezat Are să fie, pe pământ, În Locul care e prea sfânt.


Chivotul trebuie apoi – Cu-al său capac – să-l faceți voi; Capacul, pe chivot aflat, „Al ispășirii”, e chemat. Perdea-n lăuntrul cortului, Ce pentru a chivotului Acoperire-i așezată, Mai trebuie a fi lucrată.


Peste chivot, apoi, a pus Capacul, căruia i-a spus „Al ispășirii”. L-a lucrat, Numai din aurul curat. Doi coți jumate-avea lungime, Și-un cot jumate în lățime.


El, mărturia, a adus-o Și în chivot apoi, a pus-o. A pus drugii chivotului, Iar peste el, capacul lui.


Un heruvim – la început – Ocrotitor, te dovedeai Și-aripi întinse tu aveai. Pe muntele lui Dumnezeu, Atuncea te pusesem Eu, În mijlocul pietrelor care Se dovedeau scânteietoare.


Mai dinainte, Dumnezeu, Pe El, L-a rânduit, mereu, Să fie – pentru-ntreaga fire – O jertfă pentru ispășire, Doar prin credința arătată În al Lui sânge, căci vrea – iată – Să Își arate-n acest fel, Neprihănirea Sa, în El; Că nu a mai luat aminte La tot ce-a fost, mai înainte, Ci, cu vederea, a trecut Păcatele ce s-au făcut, În vremurile-acelea-n care, A dovedit, multă răbdare.


Haideți dar, să ne-apropiem, Cu-ncredere ca să ședem Lângă al Său scaun de har, Ca să primim apoi, în dar, Harul și îndurarea-I mare Și-apoi, la vremea de-ncercare, Să nu ne pomenim uitați, Ci dimpotrivă, ajutați.”


Deasupra, heruvimi erau – Ai slavei – cari acopereau, Capacul ispășirilor, Cu umbrele aripilor. Nu este timpul potrivit Ca să vorbim amănunțit, Despre aceste lucruri, care Știute sunt, de fiecare.


El este jertfa ispășirii, Pentru păcatul omenirii.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ