Exodul 23:25 - Biblia în versuri 2014

²⁵ Voi trebuie, ca tot mereu, Să Îl slujiți pe Dumnezeu; Iar Eu voi binecuvânta, Mereu, pâinea și apa ta, Și toate bolile apoi, Am să le-ndepărtez de voi.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

²⁵ Voi să-I slujiți Domnului, Dumnezeul vostru, iar El îți va binecuvânta pâinea și apele. Voi îndepărta boala din mijlocul tău.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁵ Tu să te închini (doar) lui Iahve care este Dumnezeul tău. Dacă acesta va fi comportamentul tău, Eu îți voi binecuvânta atât pâinea, cât și apa; și voi îndepărta boala din mijlocul (poporului) tău.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁵ Voi să-l slujiți pe Domnul Dumnezeul vostru și el vă va binecuvânta pâinea și apele și voi îndepărta boala din mijlocul tău.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁵ Voi să slujiți Domnului Dumnezeului vostru, și El vă va binecuvânta pâinea și apele și va depărta boala din mijlocul tău.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁵ Și să slujiți Domnului Dumnezeului vostru și el îți va binecuvânta pâinea și apele și voi scoate boala din mijlocul tău.

Exodul 23:25 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Psalmi 103:3

Căci El îți iartă, negreșit, Relele ce le-ai săvârșit Și-Ți vindecă bolile toate.

Exodul 15:26

El a vorbit poporului: „De-asculți de glasul Domnului, Făcând numai ce este bine În fața Lui, dacă vei ține Poruncile ce ți le-a dat Și legile ce le-a lăsat, Atuncea nu vei fi lovit, Cu bolile ce au venit Pe Egipteni și-al lor pământ, Pentru că Eu, Eu Domnul sânt – Acela care, pe-a ta cale, Îți vindecă rănile tale.”

Qohelet 5:20

Când bucurie-i dăruiește Domnul, el nu se mai gândește Cât e de scurtă viața lui, Sub soarele pământului.

Isaia 33:16

Acela doar are să șeadă În locuri ‘nalte; doar el are Să aibă locuri de scăpare, Pe stâncile cele-ntărite, Care nu pot fi biruite. Pâine el are să primească, Iar apa nu o să-i lipsească.”

Isaia 33:24

Nici un locuitor nu vine Spunând: „Bolnav sunt! Vai de mine!” „Cei în Ierusalim aflați, În acel timp, vor fi iertați. În seamă, nu vor fi ținute Nelegiuirile făcute.”

Ieremia 8:2

Oasele lor vor fi luate Și au să fie așezate În fața lunii, soarelui Și a oștirii cerului, În fața căror au slujit, Pe care mult le-au îndrăgit Și-apoi pe care le-au urmat Și căror li s-au închinat. N-au să mai fie adunate Oasele lor, nici îngropate, Fiind lăsate precum sânt, Gunoi s-ajungă, pe pământ.

Daniel 1:15

După ce timpul a trecut, Îngrijitorul a văzut Că mult mai bine arătau Decât cei care-i însoțeau Și aveau parte de bucate Alese și îmbelșugate.

Levitic 11:44

Pentru că Eu sunt Domnul. Eu Voi fi al vostru Dumnezeu. De-aceea, voi să vă sfințiți, Căci vreau ca toți, sfinți, să Îmi fiți, Așa precum, sfânt, sunt și Eu. Deci voi să vă feriți, mereu, De târâtoarele cari sânt, În lumea voastră, pe pământ. De ele, să vă depărtați, Să nu vă faceți necurați,

Levitic 26:3

Dacă voi legile-Mi urmați Și la porunca Mea vegheați, Mereu, spre a o-ndeplini,

Maleahi 3:10

Aduceți dar, ce se cuvine: Să așezați în visterie Partea ce Îmi revine Mie, Adică acea zeciuială, Pentru a fi – fără-ndoială – Hrană, în Casa Mea. Apoi, Mă puneți la-ncercare voi, Să vadă-ntregul vost’ popor, Cum Eu, al cerului zăvor, Am să-l deschid și-astfel, din zări, Noian de binecuvântări Are să se reverse iară, Și peste voi și peste țară.

Matei 4:10

„Satano, piei!” – Iisus i-a zis – „Căci iată ce mai este scris: „Lui Dumnezeu să Îi slujești, În fața Lui să te smerești Și să te-nchini doar Domnului!”

Deuteronom 10:12

„Acum, Israele, ce are – Al tău Domn – să îți ceară oare, Decât ca să te temi, mereu, De El – de al tău Dumnezeu – Să umbli doar pe calea Lui, Să Îi slujești doar Domnului, Din inimă să Îl iubești – Din suflet – și să Îi păzești

Deuteronom 10:20

Teamă s-aveți, de Dumnezeu, De-al vostru Domn să vă lipiți, Neîncetat să Îi slujiți Și pe-al Său Nume să jurați.

Deuteronom 13:4

Să mergeți după Dumnezeu, Temându-vă neîncetat, De El. Tot ceea ce v-a dat – Poruncile ce le primiți – Va trebui să le păziți. De glasul Lui să ascultați, De El să nu vă-ndepărtați, Ci-ntotdeauna să-I slujiți Șezând mereu, de El, lipiți.

Deuteronom 6:13

Teamă să ai, de Dumnezeu, Să știi să Îl slujești mereu, Și-atunci când faci un jurământ, Să juri pe Numele Lui Sfânt.

Deuteronom 7:13

De Domnul, tu vei fi iubit Și fi-vei binecuvântat, Sporind în număr, ne-ncetat. Atuncea, Domnul Dumnezeu Va binecuvânta, mereu, Rodul – din trupul tău ieșit – Precum și ceea ce-a rodit Pământul tău: grâul câmpiei Și untdelemnul, mustul viei, Rodul cirezilor de vite – Care pe câmp sunt risipite În număr mare – iar apoi, Și rodul turmelor de oi. Acestea se vor fi-ntâmplat În țara care a jurat Domnul, părinților, s-o dea, Urmașilor ce-i vei avea.

Deuteronom 7:15

De boli nu ai să fii lovit; De-asemeni, fi-vei ocolit De molime, căci Domnul tău Nu-ngăduie ca peste-al Său Popor, să se abată ele, Ci El – cu molimile-acele – Pe cei ce au să te urască, Are de gând să îi lovească.

Iosua 22:5

Liberi sunteți, ca să plecați! Un singur lucru, nu uitați: Porunci și legi ce le-ați primit, Prin Moise, voi, necontenit, Să le păziți, iubind mereu, Pe-al vostru Domn și Dumnezeu. Păziți porunca Domnului, Umblând numai pe calea Lui! De El, să nu vă dezlipiți, Ci-ntotdeauna să-L slujiți Cu inima, cu sufletul, Precum și cu tot cugetul.”

Iosua 24:21

„Nu!”– a răspuns poporu-apoi – „Căci Domnului, vom sluji noi!”

Iosua 24:24

Poporu-atuncea a strigat: „Noi vom sluji, neîncetat, Pe-acest pământ, doar Domnului Și-o s-ascultăm de glasul Lui!”

1 Samuel 12:20

„Un mare rău voi ați făcut” – A zis, în urmă, Samuel – „Dar teamă, să n-aveți, defel! Chiar de-ați greșit, vegheați mereu Ca de la Domnul Dumnezeu, Să nu v-abateți, ci să știți – Neîncetat – să Îl slăviți, Din toată inima apoi.

1 Samuel 12:24

De Domnul, să vă temeți voi, Slujindu-L cu credincioșie – În vremea care o să vie – Din toată inima. Astfel, O să vedeți ce poate El Și ce putere – bunăoară – În fața voastră, desfășoară.

1 Samuel 7:3

Atunci, venit-a Samuel Și-a zis, casei lui Israel: „Dacă, din inimă, vreți voi Să vă întoarceți înapoi – La Domnul vostru – să luați Domnii străini, la voi aflați Și Astarteele la care Se-nchină-a voastră adunare, Și aruncați-le afară. La Domnul, să vă-ntoarceți iară, Cu inima, și-apoi să știți Ca numai Lui să Îi slujiți. El va scăpa al vost’ popor, Din mâna Filistenilor.”