Exodul 23:24 - Biblia în versuri 201424 A te-nchina, să te păzești Și-asemenea să nu slujești, Cumva, la ai lor dumnezei! Nici în purtări, să nu te iei După popoarele acele. Să nu cumva să faci ca ele, Ci vreau ca să le nimicești. Oriunde ai ca să găsești, Ale lor capiști înălțate, De-ndat’ trebuie dărâmate. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească24 dar tu să nu te pleci înaintea dumnezeilor lor și să nu le slujești. Să nu urmezi faptele lor, ci să-i nimicești cu desăvârșire și să le dărâmi stâlpii sacri. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 201824 Dar tu să nu te apleci înaintea zeilor lor; și să nu li te închini. Să nu faci ce fac aceste popoare (în fața lor); ci să îi distrugi total și să le dărâmi pietrele (considerate) sacre. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 202024 Să nu te închini înaintea zeilor lor și să nu le slujești; să nu faci după cum fac ei, ci să demolezi și să distrugi stelele lor! အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu24 Să nu te închini înaintea dumnezeilor lor și să nu le slujești; să nu te iei după popoarele acestea în purtarea lor, ci să le nimicești cu desăvârșire și să le dărâmi capiștile. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 193124 Să nu te pleci înaintea dumnezeilor lor și să nu le slujești și să nu faci după faptele lor ci să‐i nimicești cu desăvârșire și să le sfărâmi stâlpii. အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Astfel, întregul Israel, Deprins-a obiceiuri noi, Pe care le-a luat apoi – În țara pe cari a primit-o – De la cei care-au locuit-o. Chiar dacă neamurile-aflate În țară, fost-au alungate De către Domnul Dumnezeu, Poporul a urmat, mereu, Doar obiceiurile lor, Precum și-ale-mpăraților Cari la domnie au venit Și-n Israel au stăpânit.
Orice-nălțime-a-ndepărtat; Stâlpi idolești a dărâmat; Iar Astarteele aflate, În țara lui, au fost tăiate. A sfărâmat, de bună seamă, Și șarpele cel de aramă Pe care Moise l-a făcut, Căci împăratul a văzut Că oamenii poporului Ardeau tămâie-n fața lui. Ba chiar și-un nume ei i-au pus Și astfel „Nehuștan” i-au spus, Dar Ezechia l-a zdrobit Și-afară-apoi l-a azvârlit.
La toate-acestea câte sânt, Să nu te-nchini – să te ferești – Și nu cumva să le slujești. Căci al tău Domn și Dumnezeu, Întotdeauna, voi fi Eu. Eu sunt un Dumnezeu gelos, Cari pedepsește, ne-ndoios, Greșelile părinților, Până și în copiii lor – Al treilea și-al patrulea ram E pedepsit, din neam în neam, La toți cari ură Îmi nutresc.
Nu faceți ceea ce-ați văzut Că, în Egipt, a fost făcut, În vremea-n care-ați locuit Acolo. Nu e-ngăduit, De-asemenea, să faceți voi Ceea ce veți vedea apoi, Că fac cei care locuiesc, În țara ce vi-o dăruiesc – În Canaanul către care, Eu vă conduc. Deci, grijă mare Va trebui să arătați Ca, de la ei, să nu luați Vreun obicei. Atenți să fiți:
„De-a face idoli, vă feriți! Nici chipuri, să nu vă ciopliți Și nici stâlpi, pentru amintire! Iată, vă dau acum de știre, Ca nu cumva să încercați – În țară – ca să ridicați Pietre ce sunt împodobite, Chipuri în ele-având cioplite, În fața cărora apoi, Spre-a vă-nchina, să mergeți voi! Aminte să luați, mereu, Că vă sunt Domn și Dumnezeu!
Altarele, să le surpați; Stâlpi idolești să dărâmați; De-asemenea, în orice loc, Copacii ardeți-i în foc Atuncea când o să aflați Că sunt, la idoli, închinați. Mai trebuie-a fi nimicite Și chipurile ce-s cioplite, Care, în țară, se găsesc Și-alți dumnezei închipuiesc. Să faceți astfel, ca să piară Numele lor, din acea țară.”