Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Evrei 7:7 - Biblia în versuri 2014

7 Primește binecuvântare Cel mic doar, de la cel mai mare – Lucrul acesta-i cunoscut, De către toți, de la-nceput.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

7 Fără nicio îndoială, cel mai mic este binecuvântat de cel mai mare.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Desigur, în legătură cu binecuvântarea, regula este aceasta: cineva este binecuvântat de altul superior lui.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Fără nicio îndoială, cel mai mic este binecuvântat de cel mai mare.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Română Noul Testament Interconfesional 2009

7 Fără îndoială că cel mai mic este binecuvântat de cel mai mare.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Dar fără îndoială că cel mai mic este binecuvântat de cel mai mare.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Evrei 7:7
16 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Ăștia-s cei doisprezece frați, De Iacov binecuvântați. Din fiecare, în ăst fel, O seminție-n Israel, A apărut. Când i-a chemat Iacov, la el, au căpătat – Pe rând – atuncea, fiecare, Câte o binecuvântare. Ele au fost deosebite – Două la fel, n-au fost rostite.


Când totul fost-a încheiat, David, spre casă, a plecat, Voind – ‘nainte să se-așeze – Ca să și-o binecuvinteze. Mical, în față, i-a ieșit, Și-n felu-acesta, i-a vorbit: „Cu câtă cinste, s-a purtat Al lui Israel împărat Astăzi, când s-a descoperit Și dezbrăcat a dănțuit, În fața slujitoarelor Cari sunt ale supușilor Pe care împăratu-i are. Uimită sunt, de-a ta purtare, Căci numai omul de nimic Face așa! Ce pot să zic?”


Către popor el s-a uitat Și-apoi a binecuvântat A lui Israel adunare, Strigând s-audă fiecare:


Preoții și Leviți-ndat’, Poporu-au binecuvântat, Iar rugăciunea lor ajunse Până la ceruri și pătrunse Chiar în lăcașul Domnului, În sfântă locuința Lui.


Dragostea Tatălui de Sus, Cu harul Domnului Iisus Și-mpărtășirea Duhului Cel Sfânt, dat, prin iubirea Lui, Să le aveți, cu voi, din plin, Spre-a vă-nsoți în veci! Amin.”


Iată cuvintele pe care Le-a așezat Moise-n cântare: „Luați aminte ceruri, voi, Căci am să vă vorbesc apoi! Ascultă – cu luare-aminte – Pământule, aste cuvinte, Pe care am să le rostesc.


Desigur, taina este mare – Pe cari, evlavia o are… „Acel care S-a arătat – Cel care fost-a întrupat – A fost, în urmă, dovedit, A fi, în Duh, neprihănit; De îngeri, El a fost văzut, Iar Neamurile au avut Parte de El, fiind vestit Și-n lume propovăduit, Încât toți au crezut astfel, Și-n slavă fost-a-nălțat El.”


Iar el, cel care nu era De-al lor, căci nu se cobora Din neamul lor – fără-ndoială – Ajunse dar, ca zeciuială, De la Avram, să fi luat Și-apoi, l-a binecuvântat Pe cel care-a avut putința De a primi făgăduința.


Aici, cel care, zeciuială, Primește – fără îndoială – Este un simplu muritor. Însă acolo – fraților – E cineva, de care știu Precum că este, veșnic, viu.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ