Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Esdra 9:5 - Biblia în versuri 2014

5 Când se dădea jertfa de seară, De la pământ m-am ridicat. În urmă, am îngenunchiat Și mâinile mi-am întins eu, Spre Domnul Dumnezeul meu,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

5 Apoi, la jertfa de seară, m-am ridicat din starea mea smerită, cu hainele și cu mantaua sfâșiate, m-am plecat pe genunchi și, întinzând mâinile spre Domnul, Dumnezeul meu,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Apoi, în timp ce el era oferit (lui Iahve), m-am ridicat din supărarea mea, cu hainele și cu mantaua rupte, m-am aplecat pe genunchi și mi-am întins mâinile spre Dumnezeul meu numit Iahve.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 În momentul ofrandei de seară, m-am sculat din umilirea mea, cu hainele și mantaua sfâșiate, am căzut în genunchi și mi-am întins mâinile spre Domnul Dumnezeul meu.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Apoi, în clipa jertfei de seară, m-am sculat din smerirea mea, cu hainele și mantaua sfâșiate, am căzut în genunchi, am întins mâinile spre Domnul Dumnezeul meu și am zis:

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Și la jertfa de seară m‐am sculat din smerirea mea și cu haina mea și cu mantaua mea sfâșiate am căzut în genunchi și mi‐am întins mâinile către Domnul Dumnezeul meu.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Esdra 9:5
15 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Când Solomon și-a încheiat Vorbirea, el s-a îndreptat Către altarul Domnului, Urmat de tot poporul lui, Și-a ridicat mâinile-n sus –


Dacă veni-va cineva Să-Ți facă rugăciune Ție, Sau dacă are ca să vie Întreg poporul – fiecare Având în cuget o mustrare, Pentru păcatul săvârșit –


Când Solomon a isprăvit Această rugă de rostit, De la altar s-a ridicat – De unde a îngenuncheat Ținându-și mâinile-nălțate, Sus, înspre ceruri îndreptate –


Căci Solomon a făurit O treaptă care s-a vădit Că din aramă e turnată Și-n curte fost-a așezată. Cinci coți avea treapta-n lungime Și alți cinci coți avea-n lățime. În înălțime, de socoți, Fusese numai de trei coți.


Când aste lucruri le-am aflat, Îndată – jos – m-am așezat. Am plâns amar și m-am jelit, Mai multe zile. Am postit, Cu rugi la Cel care-i mereu, Al cerurilor Dumnezeu.


Să-mi fie ruga înălțată, Precum tămâia se arată, Iar ridicarea mâinii mele Fie ca jertfele acele Care se-aduc când se-nserează!


Îmi întind mâinile, mereu, Spre Tine, iar sufletul meu, Suspină-n urmă-Ți, ne-ncetat, Ca un pământ ce e uscat.


Veniți dar, să ne închinăm Și-ai noști’ genunchi să îi plecăm În fața Lui, căci e știut Precum că Domnul ne-a făcut!


Moise a zis: „Bine-mpărate. Când am să ies eu, din cetate, Am să-mi ridic brațele-n sus, Spre Domnul și, precum ți-am spus, Tunetul o să se oprească, Iar piatra n-o să mai lovească; Și-astfel, veți știi că ăst pământ, Este al Domnului Cel Sfânt!


Pe Faraon, l-a părăsit Moise și-n urmă, a ieșit Afară din cetatea lui. Apoi, spre-naltul cerului – Spre Domnul – el și-a ridicat Mâinile sale. Imediat Piatră și tunet s-au oprit, Iar ploaia nu a mai venit,


Când mâinile vă-ntindeți voi, Îmi întorc ochii, iar apoi, Chiar dacă Mă veți ruga mult, Eu n-am să vreau să vă ascult. N-am să v-ascult, oricât ați plânge, Căci pe-ale voastre mâini, e sânge!”


„Atunci, eu am găsit cu cale, Trei săptămâni, să fiu în jale.


Apoi, Iisus S-a-ndepărtat, Puțin, de ei, a-ngenunchiat Și a-nceput, în rugăciune, Aceste vorbe a le spune:


Când zilele s-au împlinit, Pe drumul nostru am pornit, Iar ucenicii, cu soții, Precum și cu ai lor copii, Venit-au de ne-au însoțit, Până cetate-am părăsit.


Îmi plec genunchi-n fața Lui, Adică-n fața Tatălui Al Domnului Hristos Iisus, Care se află-n ceruri, sus,


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ