Esdra 9:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ După tot ce ni s-a-ntâmplat – Din pricini date de păcat – Tu Doamne, nu ne-ai părăsit, Chiar dacă am păcătuit. Acuma, dacă am scăpat – Și dacă-n viață ne-ai păstrat –

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹³ După toate câte au venit asupra noastră din cauza faptelor noastre rele și a marii noastre vinovății, cu toate că Tu, Dumnezeul nostru, ne-ai pedepsit mai puțin decât am fi meritat în urma nelegiuirilor noastre și ne-ai lăsat rămășița aceasta,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Toate lucrurile care ni s-au întâmplat și tot ce a venit împotriva noastră, a fost din cauza faptelor noastre rele care ne-au făcut să avem acum o mare vină. Și totuși, Tu, Dumnezeul nostru, ne-ai pedepsit mai puțin decât am fi meritat în urma faptelor noastre nedrepte; și ne-ai lăsat acești oameni care au mai rămas.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ După tot ce a venit asupra noastră din cauza faptelor noastre rele și a vinovățiilor noastre mari, tu, Dumnezeul nostru, ne-ai pedepsit mai puțin decât [meritau] păcatele noastre și ne-ai dat un rest ca acesta,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ După tot ce ni s-a întâmplat din pricina faptelor rele și a marilor greșeli pe care le-am făcut, măcar că Tu, Dumnezeule, nu ne-ai pedepsit după fărădelegile noastre, se cuvine ca, acum, când ne-ai păstrat pe acești oameni scăpați,

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Și după toate cele ce au venit asupra noastră pentru faptele noastre cele rele și pentru vina noastră cea mare, pentru că tu, Dumnezeul nostru, ne‐ai pedepsit mai puțin decât după nelegiuirile noastre și ne‐ai dat o rămășiță ca aceasta:

Esdra 9:13 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Neemia 13:18

Dar oare, nu la fel făceau Părinții voștri, când trăiau, Stârnind mânia Domnului, Peste întreg poporul Lui? Acuma, la Ierusalim, Voi vreți, la fel, ca să pățim? Prin răul ce îl faceți voi, O să abateți, peste noi – Din nou – mânia Domnului, Căci pângăriți Sabatul Lui!”

Neemia 9:32

Doamne, al nostru Dumnezeu, Tu care Te areți mereu Mare a fi și-nfricoșat, Tu care nu ai lepădat Cuvântul legământului, Pe cari l-ai dat poporului, Să nu privești ca ne-nsemnat Ceea ce noi, neîncetat, Din vremuri vechi am suferit, De când părinții ne-au trăit. Să nu privești drept ne-nsemnat, Ce-au suferit, neîncetat, Toți căpitani-aceia cari, Peste popor au fost mai mari, Cu împărați și cu preoți, Precum și cu prorocii toți. Să nu privești ca ne-nsemnat, Ce-am suferit noi, ne-ncetat – Noi cari suntem al Tău popor – Din vremea împăraților Asiriei și pân’ acum Când de pe al robiei drum, Din nou, în țară, am intrat.

Iov 11:6

Și de te-ar face a pătrunde În taina-nțelepciunii Sale, Vedea-vei că pe a tale, Multe greșeli înfăptuite, Nu sunt prea aspru răsplătite.

Psalmi 103:10

El nu ne răsplătește-apoi, Precum păcătuit-am noi. Nu după răul săvârșit, Al nostru Domn ne-a răsplătit.

Plângerile 3:22

Știu! Bunătățile pe care, Domnul, în mâna Sa, le are, Nu pot să se fi isprăvit! De-asemenea, nu s-a sfârșit Nici îndurarea Domnului,

Habacuc 3:2

Când auzit-am ce-ai vestit, Doamne, pe loc m-am îngrozit. Însuflețește-a Ta lucrare, În cursul anilor pe care I-ai rânduit! Fă-Te știut! Fă-Te, în lume, cunoscut, În vremurile viitoare. Dar în mânia-Ți arzătoare, Doamne, mereu să-Ți amintești De rânduielile-Ți cerești!

Galateni 3:4

Oare-n zadar v-ați ostenit Și-atât de mult, ați suferit? Dacă cumva, e în zadar!