Esdra 10:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Din fața Casei Domnului, La Iohanan – prieten al lui – Ezra plecă. El e cel care – Pe Eliașib, părinte-l are. În casa lui când a intrat, Nici n-a băut, nici n-a mâncat, Căci se vădea foarte mâhnit, Pentru păcatul săvârșit De neamul său. El a trimis –

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁶ Ezra s-a retras dinaintea Casei lui Dumnezeu și s-a dus în camera lui Iehohanan, fiul lui Eliașib. Când a intrat acolo, n-a mâncat pâine și n-a băut apă, căci jelea din cauza necredincioșiei celor ce fuseseră în exil.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Ezra s-a retras din fața casei lui Dumnezeu și s-a dus în camera lui Iehohanan, fiul lui Eliașib. Când a intrat acolo, nu a mâncat pâine și nu a băut apă; pentru că a continuat să plângă pentru infidelitatea (față de Iahve a) celor care fuseseră în captivitate.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Apoi, Ésdra a plecat dinaintea casei lui Dumnezeu și s-a dus în camera lui Iohanán, fiul lui Eliașíb. A ajuns acolo, dar nu a mâncat pâine și nu a băut apă, pentru că era mâhnit din cauza infidelităților celor care fuseseră deportați.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Apoi Ezra a plecat dinaintea Casei lui Dumnezeu și s-a dus în odaia lui Iohanan, fiul lui Eliașib. Când a intrat, n-a mâncat pâine și n-a băut apă, pentru că era mâhnit din pricina păcatului fiilor robiei.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Și Ezra s‐a sculat dinaintea casei lui Dumnezeu și a mers în odaia lui Iohanan, fiul lui Eliașib, și a intrat acolo și n‐a mâncat pâine și n‐a băut apă: căci se jelea pentru necredincioșiile celor din robie.

Esdra 10:6 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Esdra 10:1

Tocmai în vremea ‘ceea când – La Casa Domnului – plângând, Se afla Ezra-ngenuncheat Și Domnului I s-a rugat, În jurul său – cu mic, cu mare – Se strânse-o-ntreagă adunare De oameni ai lui Israel.

Esdra 10:7

În Iuda – soli, prin care-a zis Ca la Ierusalim să vie Poporul din împărăție.

Esdra 9:4

Apoi, la mine au venit Aceia care au vădit Că teamă au avut, mereu, De vorbele lui Dumnezeu, Din pricina păcatului Făcut de tot poporul Lui Cari din robie a ieșit. Eu, jos, m-am așezat, mâhnit, Pân’ s-a făcut noapte afară.

Neemia 12:10

Din Iosua s-a întrupat Cel care-i Ioiachim chemat; Pe Eliașib, el l-a avut, Din cari Ioiada s-a născut,

Neemia 12:22

Pe vremea-n care viețuia Ioiada și de-asemenea Când Eliașib a mai trăit, Când Iohanan a viețuit Și cu Iadua, toți cei cari – Între Leviți – erau mai mari Și se vădeau a fi preoți, Au fost înscriși, atunci, cu toți, După cum Dariu poruncise, Când peste Persia domnise.

Neemia 13:28

Unul din fiii ce-i avea Cel cari, Ioiada, se numea – Fiul lui Eliașib, cel care Era, pe-atunci, preotul mere – A fost, de ginere, luat De Horonitul Sambalat. Îndată, eu am poruncit Să fie – grabnic – izgonit.

Neemia 13:5

O încăpere-a gătit el, Pentru-a sa rudă-n locu-acel, În care daruri se puneau, Cari de mâncare se vădeau. De-asemenea, în ea s-a pus Tămâia care s-a adus, Unelte și – fără-ndoială – Acea întreagă zeciuială Cari din ulei fusese dată, Din grâu și must și – totodată – Partea ce fost-a rânduită A fi la preoți dăruită, La ușieri, Leviților, Precum și cântăreților.

Neemia 3:1

Fusese Eliașib cel care, Pe-atunci, ajunse preot mare. Cu ai săi frați, el a pornit La lucru și au construit O poartă, cea „a oilor”. Când încheiară lucrul lor, Au sfințit poarta și-au adus Ușile-apoi, de i le-au pus. Ei au sfințit-o începând Din turnul Mea și ajungând La un alt turn, ce se vădea, Hananeel, că se numea.

Neemia 3:20

Apoi Baruc, acela care, Părinte, pe Zabai, îl are, Pornind din unghi, a înălțat Zidul și l-a continuat Făcându-l, astfel, ca să iasă Lână a lui Eliașib casă; Iar Eliașib era cel care, Rang a avut, de preot mare.

Iov 23:12

Din drumul Lui. M-am străduit, Poruncile-I de-am împlinit, Și-ntreaga voie mi-am plecat La ceea ce a cuvântat.

Psalmi 102:4

Inima mea este lovită Și e ca iarba ofilită. Chiar și de pâine, uit mereu.

Exodul 34:28

Pe ale muntelui poteci, Cu Domnul, Moise, patruzeci De nopți și zile-a petrecut. Nici n-a mâncat, nici n-a băut În acest timp. Domnul a scris, Pe table, ceea ce a zis, Adică vorbele ce sânt Cuprinse-n al Său legământ, Pe care l-a făcut atunci, Și care-avea zece porunci.

Isaia 22:12

Și totuși, Cel care, mereu, E al oștirii Dumnezeu, Iată că-n acea zi vă cheamă Să plângeți și – de bună seamă – Cu pumni-n piept să vă loviți, Încinși numai în saci să fiți Și capul ras să îl aveți.

Daniel 9:3

Spre Domnul Dumnezeul meu, Fața – atunci – mi-am întors eu. Cu rugăciuni L-am căutat Și cereri multe-am înălțat. Rugile mi le-am însoțit Cu posturi multe, negreșit. Numai în sac m-am îmbrăcat Și în cenușă m-am culcat.

Deuteronom 9:18

M-am aruncat – vă amintiți – Apoi, cu fața la pământ, ‘Naintea Domnului Cel Sfânt Și patruzeci de zile-am stat – Și nopți la fel – și n-am mâncat Nimic și nici nu am băut, Din pricină la ce-ați făcut – Din pricina păcatelor Făcute de al vost’ popor, Prin care voi, neîncetat, Pe Dumnezeu L-ați mâniat.