Esdra 10:18 - Biblia în versuri 201418 Astfel, dintre-ai preoților Feciori, unii se dovedeau, Femei străine, că aveau. Iată-i dar, pe acei bărbați Cari cu străine-s însurați: Dintre-ai lui Iosua-i cel care, Pe Ioțadac, părinte-l are; Din frații săi: Maaseia, Eliezer, Ghedalia Și cu Iarib. Ei s-au legat အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească18 Dintre urmașii preoților, iată-i pe cei pe care i-au găsit căsătoriți cu femei străine: Dintre urmașii lui Iosua, fiul lui Ioțadak, și dintre frații săi: Maaseia, Eliezer, Iarib și Ghedalia. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 201818 Chiar și între urmașii preoților au fost descoperiți bărbați care se căsătoriseră cu femei străine. Dintre urmașii lui Iosua – fiul lui Ioțadac – și dintre frații lui, erau: Maaseia, Eliezer, Iarib și Ghedalia. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 202018 S-au găsit între fiii preoților cei care locuiau cu femei străine, dintre fiii lui Iósue, fiul lui Ioțadác, și frații lui: Maaséia, Eliezér, Iaríb și Ghedalía. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu18 Între fiii preoților, s-au găsit unii care se însuraseră cu femei străine: dintre fiii lui Iosua, fiul lui Ioțadac, și dintre frații săi: Maaseia, Eliezer, Iarib și Ghedalia, care s-au îndatorat, အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 193118 Și dintre fiii preoților s‐au găsit unii care luaseră neveste străine: dintre fiii lui Iosua, fiul lui Ioțadac, și frații săi: Maaseia și Eliezer și Iarib și Ghedalia. အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Atuncea Iosua – cel care, Pe Ioțadac, părinte-l are – Cu frații, cu Zorobabel – Cari fiu îi e lui Șaltiel – Fiind și el, de-asemenea, Cu frații pe care-i avea, Grabnic, la lucru au pornit Și un altar I-au construit Lui Dumnezeu, voind astfel, Arderi de tot, să dea, pe el, Pentru cinstirea Domnului, După cum cere Legea Lui Care, prin Moise, e venită Și trebuie a fi-mplinită.
Al doilea an se împlinise, De când poporul se găsise Liber, din nou, în țara lui, Venit la Casa Domnului, De la Ierusalim. Sosise Luna a doua, când pornise, La lucru, al lui Șaltiel Fecior, chemat Zorobabel, Cu ai săi frați și-asemenea, Cu Iosua, cari se vădea Fiul lui Ioțadac. Cu ei, Erau preoți, Leviți și cei Cari din robie-atunci scăpară Și se întoarseră în țară. Leviți-au fost cei ce vegheau Lucrările ce se făceau. De la ani douăzeci, în sus, Erau toți cei pe cari i-au pus Să fie supraveghetori Pe lucru și pe lucrători.
După ce lucrul s-a sfârșit, Toți căpitanii au venit, La mine și au cuvântat: „Ascultă dar, ce s-a-ntâmplat: Întreg poporul Israel – Și preoți și Leviți cu el – Să știi că nu s-au despărțit De oamenii ce-au locuit În aste țări, ci au făcut Doar urâciuni, cum au văzut La neamul Canaaniților, Precum și al Hetiților. Făcut-au ca și Fereziții, Ca Iebusiții și-Amoniții, Ca neamul Moabiților, Sau cel al Amoriților. Ceea ce în Egipt văzură, Să știi dar, că și ei făcură.
Un jilț de lemn a fost adus Și pe-o ‘nălțime a fost pus. Ezra, pe jilț, s-a așezat. Cei cari în dreapta lui au stat, Au fost: Șema, cu Hilchia, Cu Urie, Matitia, Cu Anania și-n sfârșit, Maaseia. Cei ce-au venit Și-au stat la stânga, lângă el, Au fost: Pedaia, Mișael, Cu Hașbadana, Malchia, Cu Meșulam de-asemenea, Cu Zaharia negreșit Și cu Hașum într-un sfârșit.
Cei care Legea-au tâlcuit Și pe popor l-au lămurit, Au fost: Bani, cu Șerebia, Cu Iosua, cu Azaria; Maaseia a mai venit; Iamin și-Acub l-au însoțit; Cu Șabetai și Hodia, Chelita – de asemenea – Cu Iozabad, iar la sfârșit Hanan e cel care-a venit Și cu Pelaia. Însoțiți, Au fost aceștia, de Leviți. Ei au vorbit poporului Care ședea la locul lui.
Dar în Ierusalim, apoi, Printre prorocii de la voi, Lucruri grozave am văzut, Căci mari păcate au făcut. Sunt preacurvari și se adună Ca să trăiască în minciună, Să-i întărească pe cei care Fac rele doar, fără-ncetare, Și nu voiește nimenea Să-și lase calea lui cea rea. De-aceea, i-am asemănat Eu, cu Sodoma, de îndat’, Și cu Gomora, căci toți sânt La fel, o apă și-un pământ.”
În vremea-n care împlinea Dariu, doi ani, de când domnea, În ziua-ntâi din luna care A șasea e la numărare, Veni Cuvântul Domnului Pân’ la Hagai, prorocul Lui. Cuvântul Cel venit de sus A trebuit, de Hagai, spus, Celui chemat Zorobabel, Cari îi e fiu lui Șaltiel Și-apoi lui Iosua, cel care, Pe Ioțadac, părinte-l are Și care-atuncea – negreșit – Drept mare preot s-a vădit. Zorobabel e dregător Al neamului Iudeilor. Iată dar, ceea ce a spus Cuvântul Cel venit de sus:
Au ascultat Zorobabel – Cari fiu îi e lui Șaltiel – Și Iosua – acela care, Pe Ioțadac, părinte-l are Și-n vremea ‘ceea se vădea Că rang de preot mare-avea – Atenți, Cuvântul Domnului, Spus de Hagai, prorocul Lui. Plină de-atenție a stat Alături lor de-a ascultat Și acea-ntreagă rămășiță Din a poporului lor viță. Toți ascultară ce a zis Hagai, căci Domnul l-a trimis, Iar oamenii când l-au văzut, De Domnu-ndată s-au temut.
Fii tare dar, Zorobabel!” – Domnul a zis. „Și tu – la fel – Tu Iosua, acela care Ești fiul preotului mare, Cari Ioțadac este chemat! Te întărește, de îndat’, Și tu, poporule! Porniți Lucrul și Casa o zidiți, Pentru că Eu voi fi cu voi Și-am să vă însoțesc apoi!” – A zis, spre știrea tuturor, Cel care-i Domn al oștilor.