Efeseni 6:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Și voi părinți, să încercați Ca nu cumva să-ntărâtați, Copiii voștri, la mânie, Căci trebuie crescuți să fie, Doar în mustrarea Domnului, Și în învățătura Lui.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁴ Părinților, nu vă provocați copiii la mânie, ci creșteți-i în disciplina și învățătura Domnului.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Iar voi, părinților, nu vă provocați copiii la mânie; ci creșteți-i corectându-i în acord cu învățătura Stăpânului.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Iar voi, părinților, să nu-i provocați pe copiii voștri la mânie, ci creșteți-i în disciplina și învățătura Domnului!

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁴ Iar voi, părinţilor, să nu-i provocaţi pe copiii voştri la mânie, ci creşteţi-i în disciplina şi învăţătura Domnului.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Și voi, părinților, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i în mustrarea și învățătura Domnului.

Efeseni 6:4 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 18:19

Eu îl cunosc. Știu ce-o să fie: În vremea care va să vie, El are ca să poruncească Neamului său, ca să păzească, Mereu, doar calea Domnului, Făcând după porunca Lui, Ca Domnul – precum i-a promis – Să împlinească tot ce-a zis.”

1 Cronici 28:20

David a mai adăugat: „Te întărește, ne-ncetat! Ai grijă dar: te-mbărbătează Necontenit și-apoi lucrează! Nicicând, teamă, nu arăta Și nici nu te înspăimânta, Căci Domnul Dumnezeul meu, Cu tine fi-va, tot mereu. Încredințat să fii că El Nu te va părăsi defel, Până când ai să isprăvești, Casa, ca să I-o construiești Și toate lucrurile care, În slujba ei, Casa le are.

1 Cronici 29:19

Lui Solomon – fiului meu – Să îi dai Doamne, te rog eu, O inimă blândă și bună, În care el, apoi, să-și pună Poruncile pe cari le-ai dat Și legile ce le-ai lăsat, Ca în ăst fel să împlinească Aceste lucruri, să zidească El, astă casă, pentru cari Eu am făcut pregătiri mari.”

Proverbe 19:18

Pe al tău fiu, să-l pedepsești Căci poți să mai nădăjduiești; Dar prins de-ai furiei fiori, Să nu dorești să îl omori.

Proverbe 22:15

De inima copilului, Lipită-i nebunia lui; Nuiaua însă-l cercetează, Și astfel i-o îndepărtează.

Proverbe 22:6

Învață-l pe copilul tău, Drumul cel bun pasului său, Căci n-are să-l mai părăsească Nici când o să îmbătrânească.

Proverbe 29:15

Nuiaua însă, și certarea Au să aducă ascultarea De sfaturile cele bune Și au să dea înțelepciune. Copilul, slobod pe-a sa cale, Face rușine mamei sale.

Proverbe 29:17

Pe fiul tău, să-l pedepsești Și-odihnă ai să dobândești Din parte-i, iar pe-a ta cărare Îți va aduce desfătare.

Isaia 38:19

Numai cel viu are să vie, Ca să Te laude, mereu, Așa precum fac, astăzi, eu. Tatăl face de cunoscut, Copiilor ce i-a avut, Credincioșia arătată De către Tine, Doamne. Iată

Efeseni 6:3

Tu, „fericit, ai să trăiești, Iar anii tăi, de pe pământ, Să știi că-n mare număr sânt.”

Deuteronom 4:9

Mereu dar, seama, să luați Și sufletul să vi-l vegheați, În zilele ce le-ați primit, Pe astă lume, de trăit, Ca nu cumva, în urmă, voi S-ajungeți să uitați apoi, Lucruri pe care le-ați văzut, Însă din inimi le-ați pierdut. Să spuneți tot ce s-a-ntâmplat, Celor ce vă vor fi urmat.

Deuteronom 6:7

În minte, ți le-ntipărește Și fiilor tăi, le vorbește, Acasă când tu ai să fii, Când vei pleca-n călătorii, Sau când te culci să te-odihnești, Precum și-atunci când te trezești.

Coloseni 3:21

Părinților, nu vreau ca voi Să-ntărâtați copii-apoi, Să nu-și piardă nădejdea lor.

2 Timotei 1:5

De-asemenea, nu pot uita, Ce mare e credința ta Neprefăcută și curată – Credință care, așezată Întâi, era-n a ta bunică, Lois. Aceasta – fără frică – În urmă, a găsit cu cale, S-o-mpărtășească, mamei tale – Lui Eunice – și știi bine, Că a trecut, din ea, la tine.

2 Timotei 3:15

Știi bine, Sfintele Scripturi, Încă din fragedă pruncie. Prin ele doar, poate să-ți vie Înțelepciunea cea prin care, Parte de mântuire, are Cel ce se-arată credincios, În Domnul nost’, Iisus Hristos.

Iosua 24:15

Dar dacă astăzi nu găsiți, Cu cale, ca să Îl slujiți Pe Dumnezeu, alegeți voi, Pe cine veți sluji apoi. Slujiți, atuncea, pe acei Care erau, drept dumnezei, Pentru părinții voști’ – la care, Ei au slujit, fără-ncetare, Când, peste Râu, au locuit. Dacă găsiți că-i potrivit, Slujiți la dumnezeii lor, Sau la ai Amoriților. Acum, referitor la mine, Eu – și-a mea casă – ne vom ține, Neîncetat, de Dumnezeu Și Lui o să-I slujim, mereu.”

Judecători 13:12

Atuncea, Manoah a zis: „Dacă tot ceea ce-ai promis Are să se-mplinească, noi Ce trebuie-a păzi apoi, Și ce anume-i de făcut Când pruncul se va fi născut?”