Deuteronom 9:3 - Biblia în versuri 20143 Să știi că Dumnezeu va sta, El Însuși, înaintea ta. Va fi un foc mistuitor Care, pe-al lui Anac popor, În fața ta, o să-l smerească Și are să îl izgonească, Iar tu-l vei pierde, negreșit, Așa cum Domnul a vorbit. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească3 Dar să știi astăzi că Domnul, Dumnezeul tău, va traversa El Însuși înaintea ta, ca un foc mistuitor. El îi va distruge și-i va smeri înaintea ta, iar tu îi vei alunga și îi vei nimici repede, așa cum ți-a promis Domnul. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 20183 Dar să știți astăzi că Iahve – Dumnezeul vostru – va traversa El personal înaintea voastră, ca un foc care arde totul. El îi va distruge și vi-i va subordona; iar voi îi veți alunga și îi veți distruge repede, exact cum v-a promis Iahve. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 20203 Să știi astăzi că Domnul Dumnezeul tău merge el însuși înaintea ta! El este un foc mistuitor și îi va nimici: el îi va umili înaintea ta și tu îi vei lua în stăpânire și-i vei distruge îndată, după cum ți-a spus Domnul. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu3 Să știi azi că Domnul Dumnezeul tău va merge El Însuși înaintea ta, ca un foc mistuitor; El îi va nimici, El îi va smeri înaintea ta; și tu îi vei izgoni, îi vei pierde curând, cum ți-a spus Domnul. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 19313 Cunoaște dar astăzi că Domnul Dumnezeul tău este cel ce trece înaintea ta ca un foc mistuitor. El îi va pierde și‐i va pleca înaintea ta și‐i vei alunga și‐i vei pierde repede, cum ți‐a vorbit Domnul. အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Domnul va face să-I răsune Mărețu-I glas și Își va pune Brațul ca lumii să se-arate. Popoarele, înspăimântate, Atuncea au să îl zărească, Gata fiind ca să lovească Din mijlocul mâniei Lui, Care-i asemeni focului Mistuitor. De-asemenea, Pe al Său braț îl vor vedea, În mijlocul înecului, În mijlocul furtunii Lui, În mijlocul grindinilor, În mijlocul pietrelor lor.
Cei păcătoși sunt îngroziți, Iar cei ce sunt nelegiuiți Și în Sion sunt așezați, De-un tremur fost-au apucați Și-au întrebat, speriați, apoi: „Dar cine, oare, dintre noi, Poate să stea, biruitor, Lângă un foc mistuitor?” „Sau cine, oare, dintre noi, Poate ca să rămână-apoi, Lângă acest foc, care – iată – Flacără veșnică se-arată?”
Domnul atunci – ai auzit – Despre un munte a vorbit. Dă-mi mie muntele acel, Căci Anachimii stau în el. Ei au cetăți mari și-ntărite Care din piatră sunt zidite. Dar cred că Domnul e cu mine Și nimeni, piept, nu îmi va ține, Încât în urmă socotesc Să pot ca să îi izgonesc Din locu-n care-au locuit, După cum Domnu-a poruncit.”
Debora, l-a Barac, s-a dus, Și-apoi, în acest fel, i-a spus: „Scoală, căci azi e ziua-n care, Domnul a hotărât că are Ca pe Sisera să îl dea, În mâna ta. Tu vei vedea Precum că Însuși Dumnezeu Va merge-n fața ta, mereu.” Barac, apoi, cu oastea lui, Din muntele Taborului – De zece mii de inși urmat – În iureș a pornit, de-ndat’.