Deuteronom 7:21 - Biblia în versuri 201421 Să nu fii dar, înspăimântat, Că Domnul Cel Înfricoșat – Cel cari îți este Dumnezeu – Cu tine, o să stea, mereu. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească21 Să nu te îngrozești de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, Care este în mijlocul tău, este un Dumnezeu mare și de temut. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 201821 Să nu vă temeți de ei; pentru că Iahve – Dumnezeul vostru – Cel care există între voi, este Acel Dumnezeu mare, care le provoacă frică. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 202021 Să nu te înspăimânți de ei, căci Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, Dumnezeu mare și înfricoșător! အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu21 Să nu te înspăimânți de ei, căci Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, Dumnezeul cel mare și înfricoșat. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 193121 Să nu te spăimânți de ei; căci Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău un Dumnezeu mare și înfricoșat. အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Doamne, al nostru Dumnezeu, Tu care Te areți mereu Mare a fi și-nfricoșat, Tu care nu ai lepădat Cuvântul legământului, Pe cari l-ai dat poporului, Să nu privești ca ne-nsemnat Ceea ce noi, neîncetat, Din vremuri vechi am suferit, De când părinții ne-au trăit. Să nu privești drept ne-nsemnat, Ce-au suferit, neîncetat, Toți căpitani-aceia cari, Peste popor au fost mai mari, Cu împărați și cu preoți, Precum și cu prorocii toți. Să nu privești ca ne-nsemnat, Ce-am suferit noi, ne-ncetat – Noi cari suntem al Tău popor – Din vremea împăraților Asiriei și pân’ acum Când de pe al robiei drum, Din nou, în țară, am intrat.
Față de Domnul Dumnezeu – Al cărui slujitor sunt eu – Făcut-am o mărturisire: „Doamne, Tu care, peste fire, Ești Dumnezeu înfricoșat; Tu care ții – neîncetat – Față de noi, al Tău cuvânt, Precum și al Tău legământ; Tu, Dumnezeu-Acela care Te areți plin de îndurare Față de cei te iubesc Și-a Ta poruncă, o păzesc!
Și au să spună tuturor, Ce a pățit acest popor. Ei, Doamne, știu cum că Tu ești Cu-acest popor – că Te găsești În mijlocul poporului – Și că Tu Te-ai arătat lui, În chip văzut de toți, mereu. Ei știu că al lui Dumnezeu Nor, peste el, s-a așezat, Și știu că Tu l-ai îndrumat, Mergând chiar Tu, în stâlp de nor, În fața-ntregului popor, Iar noaptea, printr-un stâlp de foc, Ai însemnat Tu, al Tău loc.
Voi dar, să nu vă răzvrătiți În contra Domnului. Să știți Că nu trebuie a vă teme, Căci Dumnezeu, în orice vreme, Este alăturea de noi Și-astfel, îi vom mânca apoi, Pe cei ce-n țară locuiesc. Ei, nici un sprijin, nu primesc, Însă cu noi e Dumnezeu Cari ne va însoți mereu. Să nu se teamă Israel, Vreodată, de poporu-acel!”
Când acea zi are să vie, Mă voi aprinde de mânie Și fi-voi împotriva lor. Voi părăsi acest popor Și-am să-Mi ascund Fața, de el. Atunci, întregul Israel Are să fie bântuit De multe rele și lovit De mari necazuri. Atunci are Să se întrebe fiecare: „Necazul care m-a ajuns Și răul care m-a pătruns Pot ca să fie-ntâmplătoare? Nu se întâmplă totul, oare, Din pricină că Dumnezeu Nu șade în mijlocul meu?”
Domnul, la Iosua, S-a dus Și-n felu-acesta, El i-a spus: „Te scoală! Nu te-nspăimânta Și cheamă-acum în fața ta, Pe toți bărbații de război. Către cetatea Ai, apoi, În mare grabă să-i pornești, Fiindcă ai s-o cucerești – Căci iată – am găsit cu cale Să o las pradă, mâinii tale. De-asemeni, și-al ei împărat, În mână, o să-ți fie dat, Cu toată țara lui cea mare Și tot poporul ce îl are.