Deuteronom 26:2 - Biblia în versuri 20142 Să strângi întâiul rod, din toate Bucatele ce le vei scoate, De pe pământul țării tale Pe care a găsit cu cale, Să ți-o dea Domnul, și să-l pui Apoi, în coș, ca să te sui Cu el, la locu-ales anume, De Dumnezeu, pentru-al Său Nume. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească2 să iei din primele roade ale pământului, din țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți-o dă, să le pui într-un coș și să te duci în locul pe care îl va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să Își așeze Numele acolo. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 20182 să iei dintre primele fructe ale plantelor care cresc din pământ – date de Iahve, Dumnezeul tău – și să le pui într-un coș. Apoi să te duci în locul pe care Iahve – Dumnezeul tău – îl va alege ca să Își stabilească acolo numele. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 20202 să iei din toate cele dintâi roade pe care le vei scoate din pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ți-l dă, să le pui într-un coș și să mergi la locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău ca să-și stabilească numele acolo! အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu2 să iei cele dintâi roade din toate roadele pe care le vei scoate din pământ, în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău, să le pui într-un coș și să te duci la locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 19312 să iei din cele dintâi din toate roadele ogorului, pe care le vei strânge din țara ta pe care ți‐o dă Domnul Dumnezeul tău și să le pui într‐un coș și să te duci la locul pe care și‐l va alege Domnul Dumnezeul tău ca să facă să locuiască acolo numele lui အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Întreg poporul a făcut Așa precum i s-a cerut, Căci din belșug, cu toți au dat Rodul dintâi ce-a fost luat Din grânele câmpiilor, Din mustul dat de via lor, Din untdelemn și-apoi din miere. Au dat cu toții, cu plăcere, Din roadele ce le-au avut – Din cele care s-au făcut Întâi și-ntâi pe-a lor câmpie Și primele din a lor vie – Căci au plătit, fără-ndoială, Atunci, din toate, zeciuială.
În acea zi, s-au rânduit Oameni care au trebuit Ca, de cămări, să se-ngrijească. Ei trebuiau ca să păzească Odăile cele în care Se puneau daruri de mâncare, Cele dintâi roade-adunate Cari de ogoare au fost date, Și partea cari – fără-ndoială – Dată era, drept zeciuială. Oameni-aceștia se vădeau A fi cei care adunau Și-acele părți ce-s hotărâte De Lege și sunt hărăzite Soborului preoților Și cetelor Leviților. Iuda se bucura că toți Leviții săi și-ai săi preoți Erau la locul lor, mereu,
Urmează altă sărbătoare – A secerișului – în care Va trebui să prăznuiești Recolta ce o dobândești Întâi, din lucrul câmpului, Din roadele pământului. Deci sărbătoarea roadelor – Adică a strângerii lor – Să știi că se sărbătorește Atunci când anul se sfârșește – Când strânge-vei rodul bogat, Pe care câmpul ți l-a dat.
Pe muntele cel sfânt, pe care Țara lui Israel îl are – Pe muntele cel sfânt al Meu – Casa lui Israel, mereu – Adică cei ce au să fie În țară – Îmi vor sluji Mie. Acolo, parte vor avea Ei, de bunăvoința Mea. Voi cere daruri de mâncare Și roadele dintâi pe care O să veniți să Mi le dați, Cu tot ce o să-Mi închinați.
Cele dintâi roade luate Din câmpuri, lor le vor fi date. De-asemenea, le va fi dată Și partea ce e ridicată Din toate darurile care Aduse sunt, pentru mâncare. Pârga făinii voastre, voi, La preoți, o veți da apoi, Căci astfel, are să se lase, Mereu, peste-ale voastre case Și peste-ale voastre cărări, Noian de binecuvântări.
De-asemenea, să dați de știre, Ca „sănătate” să se spună, Bisericii care se-adună În casa lor. Voiesc, apoi, Lui Epenet, să-i spuneți voi, Din parte-mi, „multă sănătate”; El este prea iubitul frate, Care îmi e de căpătâi, Căci în Hristos, rodul dintâi S-a dovedit – rodul ales – Care-i, din Asia, cules.