Deuteronom 22:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Să nu semeni, în a ta vie, Semințe care au să fie De două feluri. Să veghezi Ca nu cumva să întinezi Prima sămânță semănată Și rodul viei, totodată.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁹ Să nu semeni două feluri de semințe în podgoria ta, ca nu cumva să întinezi și rodul seminței pe care ai semănat-o, și rodul viei.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ Să nu semeni două feluri de semințe în terenul unde ai plantat și vița-de-vie; pentru ca să eviți afectarea semințelor pe care le-ai semănat și a fructelor viei tale.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Să nu semeni în via ta două feluri de semințe, ca să nu fie profanată toată sămânța pe care ai semănat-o și rodul viei!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Să nu semeni în via ta două feluri de semințe, ca nu cumva să întinezi și rodul seminței pe care ai semănat-o, și rodul viei.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ Să nu‐ți semeni via cu două soiuri de sămânță, ca nu cumva să nu fie sfințit tot rodul, atât sămânța pe care ai semănat‐o cât și venitul viei tale.

Deuteronom 22:9 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Levitic 19:19

Să le păziți. Vegheați, la ele! Să nu împreunați dar vite, Din două soiuri diferite. Semințele care nu sânt De-același fel, pe-al vost’ pământ, Nicicând, să nu le semănați. De-asemenea, să nu purtați Nici haine care sunt lucrate Din două fire-mpreunate.

Matei 6:24

Nimeni nu poate să slujească La doi stăpâni – o să-ndrăgească Mai mult pe unul. Pe-amândoi Nu-i va sluji la fel. Iar voi Nu-L veți sluji pe Dumnezeu Și pe Mamona – vă spun Eu!

Matei 9:16

Un petic nou, la haină-l iei Și-l coși, când haina este nouă – Altfel, le pierzi pe amândouă: Căci dacă haina-i veche, are Ca să se rupă și mai tare.

Romani 11:6

Dacă prin har ea s-a făcut, Fapte, atunci, nu s-au cerut; Altminteri, harul dăruit, Nu mai putea fi, „har”, numit. Și dacă e prin fapte dar, Atuncea, nu mai e prin har; Altminteri fapta, niciodată, Nu poate fi, „faptă”, chemată.

2 Corinteni 1:12

„Lauda noastră este dată, De mărturia arătată, De-al nostru cuget, ne-ncetat, Pentru că-n lume, ne-am purtat – Și mai ales, față de voi – Cu o sfințenie care-apoi, Vine din inimi ce-s curate Și cari, de Dumnezeu, sunt date, Pentru că nu ne-am bizuit Pe-nțelepciunea ce-a venit Din lume, ci pe harul care, Al nostru Dumnezeu îl are.

2 Corinteni 11:3

Însă, mă tem, acuma, iată, Când șarpele a reușit, Cu șiretlicul folosit, Pe Eva, să o amăgească, Să nu cumva să izbutească Să vă înșele și pe voi Și să vă-ntoarcă, înapoi, De la credința cea curată Ce, în Hristos, vă este dată.

Deuteronom 22:8

O casă nouă, când zidești, Cu-n pălimar să-mprejmuiești Acoperișul, căci de are Ca, de pe ea – din întâmplare – Să cadă-un lucrător din cei Aduși pentru zidirea ei, Vina de sânge nu va sta, Atuncea, peste casa ta.

Iacov 3:10

Aceiași gură, în ea are Blestem și binecuvântare! Dar eu vă spun, ca să se știe: Nu trebuie, așa, să fie!