Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




Deuteronom 17:7 - Biblia în versuri 2014

7 Asupra celui vinovat, Martorul trebuie chemat Pentru a fi întâiul care Ridică brațul să-l omoare. Abia apoi, va fi lovit De-ntreg poporul, negreșit. Astfel, vei scoate, orice rău, Din mijlocul neamului tău.”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

7 Mâna martorilor să arunce mai întâi cu pietre în el ca să-l omoare, iar pe urmă mâna întregului popor. Astfel, să nimicești răul din mijlocul tău.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Cei care trebuie să arunce primii cu pietre în acea persoană ca să o omoare, sunt martorii (acuzării); apoi, întregul popor să le urmeze exemplul. Să distrugeți astfel răul din mijlocul vostru.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Mâna martorilor să fie prima împotriva lor ca să-i ucidă, apoi mâna întregului popor! Să nimicești răul din mijlocul tău!

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Întâi mâna martorilor să se ridice asupra lui ca să-l omoare și apoi mâna întregului popor. Să scoți astfel răul din mijlocul tău.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Mâna martorilor să fie cea dintâi asupra lui ca să‐l omoare și după aceea mâna poporului întreg. Și să curăți răul din mijlocul tău.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




Deuteronom 17:7
16 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

„Scoate-l afară, imediat, Pe cel ce e întemnițat, Pentru că, hule, a rostit! Toți cei care l-au auzit, Să se adune-n jurul lui Și, peste capul omului, Să-și pună mâna fiecare. Apoi, întreaga adunare, Cu pietre, îl va fi lovit, Până când el va fi pierit.


Iar pentru ei, apoi, a zis, După ce iar, S-a ridicat: „Cel care e fără păcat, Să ia o piatră și să dea, Întâiul – dintre toți – în ea.”


Pe cei de-afară, Dumnezeu Are să-i judece, mereu. Voi dați afară, negreșit, Pe cel cari, rău, s-a dovedit.”


Deci tu, pe oamenii acei, Cu pietre să-i ucizi, îndat’. Să moară, căci au căutat Să te îndemne înspre rău Și de la Dumnezeul tău Cari din robie te-a scăpat, Să te abată-au încercat.


Pe-acel prooroc sau visător, Să-l ștergeți din al vost’ popor. Cu moartea, fi-va pedepsit, Căci el, prin ceea ce-a vorbit, La răzvrătire a-ndemnat, Față de Cel ce v-a scăpat Din a Egiptului robie, Dorind – prin a lui vorbărie – Să vă abată, negreșit, De la ceea ce-a poruncit Domnul și de la calea Lui. Din mijlocul poporului, Să scoateți dar, răul acel, Să nu fiți ispitiți de el.”


„Dacă – mânat de un gând rău – Are să vină frate’ tău – Cari fiu îi este mamei tale – Sau dacă va găsi cu cale, Copila ce la tine crește Sau soața cari se odihnește La sânul tău, ori de-a venit Prietenul cel mai iubit, Și toți acești au să voiască, În taină, să te-ademenească, Spunându-ți: „Haidem să găsim Alți dumnezei și să-i slujim” – Pe care nu i-ai cunoscut Și-ai tăi părinți nu i-au știut –


Cu moartea, pentru-al lor păcat. Al tău braț fi-va ridicat Întâi de toate-asupra lor Și-apoi, a-ntregului popor. Mânia cadă peste ei.


Omul cel care, de mândrie, Oprit atunci are să fie De-a asculta cuvântul spus De preotul acolo pus Ca să-I slujească Domnului, Sau de-al judecătorului, Are să fie pedepsit, Pe loc, cu moartea, negreșit. Vei scoate răul, în ăst fel, Din mijlocul lui Israel.


Când vă veți lămuri apoi, Că a mințit martorul, voi Aveți a-i face, negreșit, Așa precum a plănuit Să-i facă el, aproapelui, Pe baza mărturiei lui. Să scoți dar, răul, în ăst fel, Din mijlocul lui Israel.


Pietre să fie adunate, Iar cei cari fi-vor în cetate, Cu ele-apoi, să îl lovească, Pân’ are să se prăpădească. Să-nlături, din mijlocul tău – În felu-acesta – orice rău. Israelul – de bună seamă – Va auzi și-o să se teamă.”


Atuncea, oamenii acei, Din casă de la tatăl ei, S-o scoată-afară, iar apoi, Cu pietre, s-o ucideți voi – Locuitorii din cetate – Pentru-ale sale mari păcate; Căci a curvit pe când aflată A fost, încă, la al ei tată. Ucisă, trebuie să fie, Pentru această mișelie Ce-a săvârșit-o-n Israel. Vei scoate dar, în acest fel – Și ai să cureți orice rău – Din mijlocul neamului tău.”


„Când veți găsi pe un bărbat – Care e prins că s-a culcat Cu o femeie măritată – Uciși vor fi cei doi, deodată. Să cureți răul, în ăst fel, Din mijlocul lui Israel.


La porțile cetății, voi Să-i duceți dar, pe amândoi; Să ieie pietre fiecare Și să-i lovească, să-i omoare: Pe fată, căci nu a țipat – Când, cu ea, omul s-a culcat – Ca să audă lumea toată Cari în cetate-a fost aflată, Iar pe bărbat, că a-ndrăznit, Pe fată, s-o fi necinstit.


Când cineva o să-ndrăznească, Pe al său frate, să-l răpească – Deci dacă o să fure el, Un fiu, dintr-ai lui Israel – Pentru ca rob să-l fi făcut Sau pentru ca să-l fi vândut, Omul acela – negreșit – Cu moartea fi-va pedepsit. Să cureți astfel, orice rău, Din mijlocul neamului tău.


Acum, pe oamenii stricați, Degrabă voi să îi luați, Să-i scoateți din cetate-afară, Pentru că trebuie să piară! Vom curăța, în acest fel, Răul aflat în Israel!” Dar oamenii acei pe care Neamul lui Beniamin îi are, N-au vrut s-asculte-n nici un fel, De frații lor, din Israel.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ