Deuteronom 16:3 - Biblia în versuri 2014

³ Pe timpul cât o să dureze Această sărbătoare mare, Să știi că nimeni voie n-are, A folosi pâine dospită. O săptămână împlinită, Se vor mânca, pe-ntinsul țării, Azimi – sau pâinea întristării – Căci din Egipt tu ai ieșit În grabă, când l-ai părăsit. Așa să faci, ca să ții minte Și să-ți aduci, mereu, aminte, De ziua când tu ai ieșit Din țara-n care-ai fost robit.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

³ Să nu mănânci pâine dospită, ci, timp de șapte zile, să mănânci azime, pâinea întristării, fiindcă ai ieșit în grabă din țara Egiptului. Așa să faci ca să-ți aduci aminte în toate zilele vieții tale de ziua ieșirii tale din țara Egiptului.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ Să nu mâncați pâine crescută prin acțiunea fermenților; ci șapte zile să mâncați turte – acea pâine a întristării – pentru că ați plecat grăbiți de pe teritoriul Egiptului. Așa să procedați, ca să vă amintiți toată viața de ziua plecării voastre de pe teritoriul Egiptului.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ Să nu mănânci cu aluat! Timp de șapte zile să mănânci ázime – pâinea întristării – pentru că ai ieșit în grabă din țara Egiptului! Așa îți vei aduce aminte de ziua ieșirii tale din țara Egiptului în toate zilele vieții tale.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ În timpul sărbătorii, să nu mănânci pâine dospită, ci șapte zile să mănânci azimi, pâinea întristării, căci ai ieșit în grabă din țara Egiptului: așa să faci, ca să-ți aduci aminte toată viața ta de ziua când ai ieșit din țara Egiptului.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³ Să nu le mănânci cu aluat; șapte zile să le mănânci cu azimă, pâinea întristării; căci ai ieșit în grabă din țara Egiptului; ca să‐ți aduci aminte de ziua ieșirii tale din țara Egiptului în toate zilele vieții tale.

Deuteronom 16:3 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

1 Regi 22:27

Ei să-l arunce-n închisoare, Să nu mai vadă-al zilei soare. Cu pâine, numai, să-l hrănească Și apă doar să-i dăruiască, Până atunci când, înapoi, Biruitori veni-vom noi.”

Psalmi 102:9

Acum, țărâna se vădește Că pâinea mi-o înlocuiește, Iar băutura mi se-arată, Cu lacrimi doar amestecată.

Psalmi 111:4

El a lăsat o amintire, Cari să rămână peste fire, Spre a putea a fi știute Minunile, de El, făcute. Domnul este îndurător, E milostiv și iertător.

Psalmi 127:2

Degeaba-n zori, voi vă sculați Și-apoi, târziu, voi vă culcați, Pentru o pâine care cere – Din parte-vă – numai durere, Căci preaiubiții Domnului, Pâine, ca-n somn, din partea Lui Au să primească, ne-ncetat.

Exodul 12:11

Iată cum trebuie să stați, Când mielul o să îl mâncați: În mâini, toiege să aveți, Mijlocu-ncins să vi-l țineți; Cu-ncălțămintea în picioare, Îl veți mânca în graba mare, Căci sunt Paștele Domnului.

Exodul 12:17

Să țină astă sărbătoare, Întotdeauna, fiecare, Căci ale voastre oști – pe toate – În ziua ‘ceea le voi scoate Eu, din Egipt. Veți ști apoi, Că ziua ce-o veți ține voi, Va trebui lege să fie, De-acuma, pentru veșnicie.

Exodul 12:39

Din plămădelile pe care Toți le luară la plecare – Și care încă n-au dospit – Turte, apoi, au pregătit, Fără să aibă aluat, Că din Egipt – când au scăpat – Nimeni, merinde, n-a putut Să-și ia, căci timp nu a avut: Cu toți fuseseră grăbiți, Fiind, de Egipteni, zoriți.

Exodul 12:8

Să se mănânce carnea lui – Cari doar la para focului Friptă va fi – în acea noapte. Mâncați-o cu azime coapte, Precum și cu verdețuri care Vor trebui a fi amare.

Exodul 34:18

„Tu, praznicul azimilor, Să-l ții în luna spicelor. În șapte zile – timp în care Va ține astă sărbătoare – Azimi doar, cum am poruncit – Ca să mănânci – ți-e-ngăduit. Căci tu, în luna spicelor, Din țara Egiptenilor, Ai fost, de Domnul, izbăvit Și din robie slobozit.

Isaia 52:12

Dar nu cu grabă, nu fugiți! Căci Dumnezeul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are Vă va tăia calea și, iată, În fața voastră Se arată.”

Levitic 23:6

A cincisprezecea zi apoi, Din luna-ntâi – veți avea voi, Din nou, o sărbătoare mare: Cea a azimilor. Ea are A fi-nchinată Domnului, Spre lauda și cinstea Lui. În timp de șapte zile-apoi, Numai azimi, veți mânca voi.

Zaharia 12:10

Atunci, asupra casei care David în stăpânire-o are, Și peste cei ce se vădesc Că în Ierusalim trăiesc, Duh de-ndurare Eu voi pune, Precum și duh de rugăciune. Își vor întoarce înapoi Ochii și vor privi apoi, Spre Cel pe care L-au străpuns, Spre Mine, pe cari M-au împuns. În urmă, Îl vor plânge dar, Cum cineva-și plânge amar, Pe fiul care l-a avut, Care-i era întâi născut.

Numeri 28:17

A cincisprezecea zi, la rând, A fi o sărbătoare mare. Apoi, sunt șapte zile-n care, Numai azime – negreșit – Ca să mâncați, e-ngăduit.

Numeri 9:11

A doua lună-a anului, A paișpea zi, pe înserat, Paștele Meu va fi mâncat Cu-azimi și cu ierburi amare;

Luca 22:19

Pe-o pâine, mâinile, Și-a pus Și, mulțumire, a adus, Lui Dumnezeu. Apoi, o frânse Și, ucenicilor, o-ntinse, Zicând: „Acesta-i trupul Meu, Și, pentru voi, se dă. Mereu, Acest lucru, să-l săvârșiți, Ca astfel, să Mă pomeniți.”

1 Corinteni 5:8

Acuma, trebuie să știm Ca praznicul să-l prăznuim, Nu cu acel vechi aluat, Sau cu acel amestecat Cu răutăți și viclenie, Ci cu azimi de curăție Și doar de adevăr, mereu – Acesta este sfatul meu.”

Deuteronom 16:2

Cât pe pământ o să trăiești, Tu, Paștele, să le jertfești, În cinstea Domnului. Din oi, Să-I aduci jertfe, și din boi, În locul care, se-nțelege Că Dumnezeu îl va alege, Ca Numele să Și-L așeze.

Deuteronom 4:9

Mereu dar, seama, să luați Și sufletul să vi-l vegheați, În zilele ce le-ați primit, Pe astă lume, de trăit, Ca nu cumva, în urmă, voi S-ajungeți să uitați apoi, Lucruri pe care le-ați văzut, Însă din inimi le-ați pierdut. Să spuneți tot ce s-a-ntâmplat, Celor ce vă vor fi urmat.

1 Tesaloniceni 1:6

Voi înșivă ați arătat Că, pe-a mea urmă, ați călcat – Și deci, pe urma Domnului – Căci ați primit Cuvântul Lui – Când, în necazuri, voi erați, Fiind, de ele, încercați – Cu bucuria minunată Care, prin Duhul Sfânt, e dată.

Iosua 4:7

Voi să răspundeți: „S-a-ntâmplat Că apele s-au despicat, Pe când chivotul Domnului Intra-n valea Iordanului. Aceste pietre au menire, De a sluji drept amintire, Copiilor lui Israel.”