Deuteronom 1:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Moise vorbit-a, în ăst fel, Copiilor lui Israel, Lângă Iordan, într-o câmpie Ce se-ntindea înspre pustie, Chiar lângă Suf, între Paran, Între Tofel, între Laban Și Di-Zahab, și între tot Ținutul de la Hațerot.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

¹ Acestea sunt cuvintele rostite de Moise înaintea întregului Israel, în deșertul din partea de est a Iordanului, în Araba, față în față cu Suf, între Paran și Tofel, Laban, Hațerot și Di-Zahab.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Acestea sunt cuvintele spuse de Moise Israelului. El le-a vorbit (evreilor) în deșertul care este la estul Iordanului, în Araba, vizavi de Suf, între Paran și Tofel, Laban, Hațerot și Di-Zahab.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Acestea sunt cuvintele pe care le-a spus Moise întregului Israél dincoace de Iordán, în pustiu, în Arabáh, față în față cu Suf, între Parán, Tófel, Lában, Hațerót și Di-Zaháb.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Iată cuvintele pe care le-a spus Moise întregului Israel dincoace de Iordan, în pustie, într-o câmpie, față în față cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Hațerot și Di-Zahab.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Acestea sunt cuvintele pe care le‐a vorbit Moise către tot Israelul dincoace de Iordan, în pustie, în câmpie în dreptul Sufului între Paran și Tofel și Laban și Hațerot și Di‐Zahab.

Deuteronom 1:1 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 21:21

Și în pustie a trăit – Chiar în Paran – iar mama lui, Din fetele Egiptului, S-a dus de i-a ales soție, Ca sprijin potrivit să-i fie.

1 Regi 11:18

În acel timp. Din Madian, El a fost dus până-n Paran, Iar de acolo a trecut În al Egiptului ținut, Căci Faraon i-a dăruit O casă și s-a îngrijit Să aibă haine și mâncare, Precum și o moșie mare.

Habacuc 3:3

Cel Sfânt sosește din Paran, Iar Dumnezeu, de la Teman… (Oprire) Întinderile cerului Pline-s de măreția Lui. Ale pământului hotare Umplute-s de-a Lui slavă mare.

Numeri 10:12

Atunci, poporul a pornit La drum și-astfel, a părăsit Sinaiul și pustia lui. După porunca Domnului, Mergeau cu toți și nimenea, Din tabăra lui, nu ieșea. Având, mereu, în față, norul, Până-n Paran, a mers poporul. Acolo, norul s-a oprit Și în pustie-au poposit.

Numeri 11:35

Poporu-apoi a părăsit Chibrot-Hatava, și-a pornit Spre-a Hațerotului ținut, Unde, popas, el a făcut.

Numeri 12:16

Poporu-ntreg, din nou, la drum. El a plecat, astfel, acum, Din Hațerot și-a poposit Într-un pustiu, Paran numit.

Numeri 13:26

La Moise, ei s-au dus. Cu el, Aron și-ntregul Israel Erau, la Cades, în pustie, Și-i așteptau, pe ei, să vie Cu veștile din Canaan, În tabăra lor, din Paran. Iscoadele, știri, au adus Și-apoi, în fața lor, au pus Roada ce fost-a adunată Din țara ‘ceea minunată.

Numeri 13:3

Moise, îndată, din Paran – După porunca Domnului – Și-a și trimis oamenii lui. Toți cei ce-au fost trimiși de el, Erau fruntași în Israel.

Numeri 32:19

Nimic, nu vrem să stăpânim Acolo, pentru că primim Acest ținut, lângă Iordan – Așa precum avem în plan – Aflat aici, spre răsărit. Peste Iordan, noi ne-am gândit, Că nu trebuie să ne dai Nimic. Deci, ce părere ai?”

Numeri 32:32

Vom trece, înaintea Lui, În țara Canaanului. Dar moștenirea noastră-o vrem Aici, dincoace, s-o avem.”

Numeri 32:5

Apoi au mai adăugat: „De trecere am căpătat, Vrem ca să-ți cerem învoire, Să o luăm în stăpânire. Să nu ne treci peste Iordan, Așa cum știm că ai în plan.”

Numeri 33:20

De la Rimon-Pereț, porniră Și-apoi, la Libna poposiră.

Numeri 33:21

Spre Risa-n urmă, au plecat;

Numeri 34:15

Două și jumătate, sânt Acele seminții desprinse Din Israel și care-s prinse Ca să primească moștenire – Așa precum aveți de știre – La apele Iordanului, În fața Ierihonului, Spre răsărit, pân’ n-au trecut Iordanul, spre al vost ținut.”

Numeri 35:14

Trei trebuie a fi lăsate, În astă parte de Iordan, Iar trei vor fi în Canaan.

Deuteronom 2:8

Astfel, pe lângă-ai noștri frați, Cari în Seir sunt așezați, Noi, pe departe, am trecut Și tot departe ne-am ținut De drumul cari – precum se știe – Îți poartă pașii, spre câmpie. La depărtare de Elat Și Ețion-Gheber, am stat. Spre al Moabului pustiu, Noi ne-am întors, într-un târziu.”

Deuteronom 27:1

Moise – și-alăturea de el, Bătrânii toți din Israel – Poporului, i-au poruncit: „Păziți tot ceea ce-ați primit: Poruncile ce vi s-au dat, Pe care azi le-ați căpătat!

Deuteronom 29:1

Iată cuvintele ce sânt Cuprinse-n acel legământ De care Domnul I-a vorbit, Lui Moise, când i-a poruncit Ca să-l încheie – pentru El – Cu toți fiii lui Israel, În al Moabului ținut, Afară de cel ce-i făcut – După porunca Domnului – La muntele Horebului.

Deuteronom 31:1

Moise, în urmă, s-a mai dus Și-aste cuvinte le-a mai spus, Copiilor lui Israel:

Deuteronom 33:2

Când moartea-i s-a apropiat, Moise, astfel, a cuvântat: „De pe Sinai, Domnu-a venit; Peste Seir, a răsărit; Din muntele Paranului, Venit-a strălucirea Lui – Din zecile de mii pe care Numărul sfinților le are – Purtând în dreapta Domnului, Focul nestins al legii Lui.

Deuteronom 4:46

Dincoace de Iordan erau, Când aste lucruri se-ntâmplau. În vale, lângă Bet-Peor, Sta al lui Israel popor, La Amoriții lui Sihon Care domnea peste Hesbon, Pe care Moise i-a lovit, Puternic, și i-a nimicit.

Deuteronom 5:1

Către întregul Israel, Moise-a vorbit, în acest fel: „Să ascultați dar, fiecare, Legea, poruncile pe care Vi le-am dat astăzi și să știți Că trebuie să le-mpliniți, Așa cum ele vă sunt date, Mereu, cu mare scumpătate.

Iosua 22:4

Acum – când Domnu-a dat odihnă Fraților voștri, și au tihnă – A venit vremea ca și voi Să vă întoarceți înapoi, La corturile voastre-acum. Deci pregătiți-vă de drum Și-apoi, plecați nestingheriți, În țara ce o stăpâniți Peste Iordan, precum ați vrut Când, de la Moise, ați cerut Ca să vi-o dea drept moștenire Și s-o luați în stăpânire.

Iosua 22:7

La jumătate dintre case Din seminția lui Manase, Moise i-a dat în stăpânire, Ca să îi fie moștenire, Pământuri în Basan aflate, Iar cea dea doua jumătate, Altă moșie a primit – Peste Iordan – la asfințit, Cari îi e dată-n stăpânire De Iosua, drept moștenire.

Iosua 3:16

Apele care au venit De sus, pe dată s-au oprit. Grămadă-apoi, s-au înălțat Și-ncremenite ele-au stat, Aflându-se la depărtare Față de o cetate care, „Adam”, atunci era chemată, Fiind lângă Țartan, aflată; Iar apele care erau În jos și care se scurgeau Udând mereu acea câmpie – Care, așa precum se știe De către toți – este chemată Ca fiind drept „marea Sărată”, S-au scurs de tot, de s-a uscat Albia-n care s-au aflat. Astfel, prin albia uscată, Poporul a trecut îndată, Punându-și corturile lui, În fața Ierihonului.

Iosua 9:1

Când cei care-au împărățit, Peste Iordan, au auzit De tot ceea ce s-a-ntâmplat, O hotărâre au luat: Pe cei ce stau peste Iordan, Pe coasta mări spre Liban, Pe coasta munților în vale – Pe toți deci – au găsit cu cale, În grabă, ca să îi unească, Să poată să se-mpotrivească Feciorilor lui Israel Și să le țină piept. Astfel, Hetiții și cu Amoriții, Heviții și cu Iebusiții, Poporul Canaaniților Și neamul Fereziților,

Iosua 9:10

Și despre ceea ce-au pățit Aceia care au domnit, Peste-Amoriți ca împărați Dincolo de Iordan, aflați. Am auzit despre Sihon – Cel ce fusese la Hesbon – Și despre Og – cel care-a stat, La Aștarot, ca împărat, Peste-al Basanului ținut.

1 Samuel 25:1

Întreg poporul Israel A plâns, atunci când Samuel, Din astă lume, a plecat. Israeliții au aflat De moartea lui și toți s-au strâns, La Rama, iar apoi l-au plâns. În urmă, ei l-au îngropat La Rama-n casa-n care-a stat. David, atuncea, a pornit, Spre un pustiu, Paran, numit.