Amos 5:14 - Biblia în versuri 201414 De rău, voi să vă depărtați Și binele să-l căutați, Pentru ca astfel să trăiți Și ocrotire să primiți Din partea Domnului pe care, Drept Dumnezeu, oștirea-L are! Dacă veți face-așa, apoi, Al oști Domn va fi cu voi! အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească14 Căutați binele, nu răul, ca să trăiți! Astfel Domnul, Dumnezeul Oștirilor, va fi cu voi, așa cum spuneți că este! အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 201814 Căutați binele, și nu răul, ca să trăiți; și astfel, Iahve care se (mai) numește și Dumnezeul Armatelor, să fie cu voi exact așa cum afirmați voi despre El! အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 202014 Căutați binele, și nu răul, ca să trăiți! Astfel, Domnul Dumnezeul Sabaót va fi cu voi, după cum spuneți. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu14 Căutați binele, și nu răul, ca să trăiți și ca, astfel, Domnul Dumnezeul oștirilor să fie cu voi, cum spuneți voi! အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 193114 Căutați binele și nu răul, ca să trăiți. Și așa Domnul Dumnezeul oștirilor va fi cu voi, cum ziceți. အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
David a mai adăugat: „Te întărește, ne-ncetat! Ai grijă dar: te-mbărbătează Necontenit și-apoi lucrează! Nicicând, teamă, nu arăta Și nici nu te înspăimânta, Căci Domnul Dumnezeul meu, Cu tine fi-va, tot mereu. Încredințat să fii că El Nu te va părăsi defel, Până când ai să isprăvești, Casa, ca să I-o construiești Și toate lucrurile care, În slujba ei, Casa le are.
Atunci, Azaria s-a dus La Asa și astfel i-a spus: „Ascultă Asa! Iar apoi, Iudei, să ascultați și voi! S-asculte și cei care vin Din ramura lui Beniamin! Dacă sunteți cu Dumnezeu, Și El va fi cu voi, mereu! Dacă aveți să-L căutați, Atuncea o să Îl aflați! Dar dacă o să-L părăsiți, Și El vă va lăsa, să știți!
Domnul a spus: „Eu, ne-ncetat, Cu tine sunt. Îți va fi dat Un semn, cum că Eu te-am trimis, Ca să-mplinești tot ce ți-am zis. Iată ce semn îți voi da Eu: După ce scoți, poporul Meu, Din țara Egiptenilor, Aduce-vei acel popor, Aici. Pe munte-o să suiți, Căci trebuie să Îi slujiți Lui Dumnezeu, în acest loc – Aici unde văzut-ai foc.”
De ce, mereu, voi vă grăbiți, Argintul să îl cântăriți Pentru ceva ce se vădește Că nici măcar nu vă hrănește? De ce vă place ca să dați Tot ce prin muncă câștigați, Ceva pentru a cumpăra, Ce nu vă poate sătura? Să ascultați dar, ce vă spun Și veți mânca ce este bun, Iar al vost’ suflet va putea, Hrană gustoasă, a avea.
Toți căpitanii – acei cari, Peste cetate sunt mai mari – Știu ca să judece doar dacă, Daruri, au ca să li se facă. Preoții știu să dea povețe Poporului și să-l învețe, Numai atuncea când, o plată, Urmează să le fie dată. Prorocii lui au dovedit Că pentru bani au prorocit. Și iată-i că mai îndrăznesc, Pe Domnul, de se bizuiesc, Zicând: „Dar nu e Dumnezeu, În al nost’ mijloc, tot mereu? Tocmai de-aceea, mai apoi – Nicicând – atinși nu vom fi noi, De valul de nenorocire Ce se abate peste fire!”