Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




2 Tesaloniceni 3:4 - Biblia în versuri 2014

4 Încredere avem, apoi, În Domnul nost’, precum că voi, Întotdeauna – negreșit – Veți face cum v-am poruncit.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

4 Cu privire la voi, suntem încrezători în Domnul că faceți și veți continua să faceți lucrurile pe care le poruncim.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Avem încredere în Stăpân cu privire la voi, fiind convinși că faceți și veți continua să practicați ce ați fost învățați.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Suntem convinși în Domnul cu privire la voi că faceți și veți face ceea ce v-am poruncit.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Română Noul Testament Interconfesional 2009

4 Cât despre voi, suntem încredinţaţi în Domnul că faceţi şi veţi continua să faceţi ceea ce vă poruncim.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Cu privire la voi, avem încredere în Domnul că faceți și veți face ce vă poruncim.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




2 Tesaloniceni 3:4
18 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Că toți trebuie învățați De a păzi ce-am poruncit, Și de-a-mplini ce-i de-mplinit. Să nu vă temeți în nevoi! În toate zilele-s cu voi: Acum, în anii care vin, Și până la sfârșit. Amin.”


„Acum – la voi, referitor – Încredințat sunt, fraților, Că sunteți plini de bunătate, De cunoștință și dreptate, Încât, în stare, o să fiți Ca-n toate să vă sfătuiți.


N-aș îndrăzni să pomenesc Un lucru, ce n-a fost făcut, Chiar de Hristos, de la-nceput – Prin mine – spre-a aduce-astfel, La ascultare, pentru El, Pe orice Neam, de pe pământ: Fie prin faptă sau cuvânt,


Anume, grijă va avea, Atuncea, El, ca să le dea, Viața cea veșnică, cerească, Celor ce au să dovedească Precum că ei au căutat, Prin stăruință, ne-ncetat, În bine doar – strunindu-și firea – Slava și cinstea, nemurirea.


Și dacă crede cineva, Precum că e proroc, cumva – Și știe că, de Dumnezeu, Se află insuflat, mereu – Vreau să priceapă că, ce-am zis – Adică ceea ce v-am scris – Nu e cuvântul omului, Ci e porunca Domnului.


Tăierea – printre cei din jur – Sau netăierea, eu vă zic Precum că nu este nimic. Poruncile lui Dumnezeu, Păzite trebuiesc, mereu, Căci importante, pe pământ, Numai cuvintele Lui sânt.


De-aceea-n acest fel v-am scris, Pentru că-n gândul meu, mi-am zis, Precum că, la venirea mea, Nu vreau, ca parte, a avea, Cumva, apoi, de întristare, Tocmai de la aceia care Ar trebui ca, bucurie, Să poată a-mi aduce, mie. Însă, referitor la voi, Încredințat sunt eu apoi, Precum că bucuria mea, Și-a voastră e, de-asemenea.


Scrisoarea mea, gândesc, că are Ca să vă pună la-ncercare, Pentru că vreau să văd de știți, În toate-ascultători, să fiți.


Pe-al nostru frate, l-am trimis, Cu ei – așa precum am zis – Căci râvna care-a arătat-o, Mai înainte-am încercat-o, În felurite-mprejurări, Date de-atâtea întâmplări, Și-acum, văzut-am că arată, O râvnă, și mai înfocată, Dată de-ncrederea pe care – În voi – fratele-acest o are.


În ce-i referitor la voi, Eu am încredere apoi, În Domnul, că voi nu gândiți, În alt fel. Dar voiesc să știți Bine, cum că acela care V-a făcut astă întristare – Oricine-ar fi el – negreșit, Osândă își va fi primit.


Încredințat sunt eu apoi, Căci Cel care-a-nceput, în voi, Să desfășoare-astă lucrare, Acela și putere are, Să o-mplinească, ne-ndoios, Până în ziua lui Hristos.


Deci prea iubiților, precum M-ați ascultat mereu, și-acum, Aș vrea ca să mă ascultați Și ne-ncetat, să căutați Ca mântuirea ce-o aveți, Până la capăt, să puteți Ca să o duceți fiecare – Cu frică și cutremur mare – În fiecare zi din viață, Nu numai când sunt eu, de față. Faceți acest lucru, mereu,


Să îi iubiți, cu-adevărat, Pe frații care s-au aflat, În Macedonia. Dar eu Vă-ndemn ca să sporiți, mereu, În dragostea ce-o arătați.


Pe toți acești oameni, dorim – În Domnul – să îi sfătuim, Să își mănânce pâinea, când Au să o capete, lucrând.


În Sfântul Nume-al lui Iisus, Care se află-n ceruri, sus, Vă poruncim, prea iubiți frați, Ca voi să vă îndepărtați, De frații care se vădesc Precum că viața și-o trăiesc, Mereu, în neorânduială Și astfel – fără îndoială – Aceștia au disprețuit Învățătura ce-au primit, Din partea noastră. Dar știți voi,


Ți-am scris acestea, bizuit Pe ascultarea ce-ai vădit Și știu că tu vei fi făcut, Mai mult, decât eu ți-am cerut.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ