2 Samuel 20:22 - Biblia în versuri 2014

²² Ea a vorbit poporului – Care-n cetate locuia – Cu-nțelepciunea ce-o avea Și astfel, l-a înduplecat. Capul lui Șeba l-au tăiat Și pe deasupra zidului, L-a aruncat poporului Care cetatea-a-mpresurat. Ioab, atunci, a ridicat Împresurarea și-a pornit, Către Ierusalim, grăbit, Iar cei care erau cu el, Acasă s-au întors, astfel.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

²² Femeia s-a dus la tot poporul cu înțelepciunea ei. Aceștia i-au tăiat capul lui Șeba, fiul lui Bicri, și i l-au aruncat lui Ioab. Atunci el a sunat din trâmbiță și oamenii săi s-au retras de lângă cetate, plecând fiecare la casa lui. Ioab s-a întors la rege, în Ierusalim.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² Femeia i-a convins pe toți cei din oraș cu sfatul ei înțelept. Aceștia i-au tăiat capul lui Șeba – fiul lui Bicri – și i l-au aruncat lui Ioab. Atunci el a sunat din corn; și oamenii lui s-au retras de lângă oraș. Apoi fiecare a plecat la cortul lui. Ioab s-a întors la rege, în Ierusalim.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² În înțelepciunea ei, femeia s-a dus la tot poporul. I-au tăiat capul lui Șéba, fiul lui Bicrí, și i l-au aruncat lui Ióab. A sunat din trâmbiță, iar ei s-au împrăștiat de lângă cetate și fiecare [a mers] la cortul lui. Și Ióab s-a întors la Ierusalím, la rege.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² Și femeia s-a dus și a înduplecat pe tot poporul cu înțelepciunea ei; au tăiat capul lui Șeba, fiul lui Bicri, și l-au aruncat lui Ioab. Ioab a sunat din trâmbiță; s-au împrăștiat de lângă cetate și fiecare s-a dus în cortul lui. Și Ioab s-a întors la Ierusalim, la împărat.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²² Și femeia s‐a dus la tot poporul în înțelepciunea ei. Și au tăiat capul lui Șeba, fiul lui Bicri, și l‐au aruncat lui Ioab. Și el a suflat în trâmbiță și s‐au împrăștiat de lângă cetate, fiecare la cortul său. Și Ioab s‐a întors la Ierusalim, la împărat.

2 Samuel 20:22 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Samuel 18:16

Ioab, în urmă, a sunat Din trâmbiță și-a adunat Întreg poporu-n jurul lui.

2 Samuel 18:17

Din crengile stejarului, Pe Absalom, l-au coborât Și într-o groapă l-au zvârlit, Chiar în pădure. Au luat, Pietre apoi, și-au ridicat, Asupră-i, o movilă mare. Israeliții – fiecare – Cuprinși de spaimă, au fugit Și-n corturi s-au adăpostit.

2 Samuel 2:28

Ioab, în urmă, s-a sculat Și-apoi din trâmbiță-a sunat. Atunci, poporul s-a oprit Și nimeni n-a mai urmărit Pe oamenii din Israel, Iar lupta s-a sfârșit astfel.

2 Samuel 20:1

Pe-atunci, acolo, viețuia Un om cari, Șeba, se numea. Fiul lui Bicri, era el, Din Beniamin fiind, de fel. Om de nimic, s-a dovedit Șeba a fi. El a venit Și-apoi, din trâmbiță-a sunat Spunând, când toți s-au adunat: „Să știți dar, foarte bine, voi, Că nici o moștenire, noi N-avem cu David – cu cel care Părinte, pe Isai, îl are! De-aceea, zic în acest fel: Toți oamenii din Israel, La corturile lor, apoi, Să se întoarcă, înapoi!”

2 Samuel 20:16

Dar o femeie a venit, Care-n cetate-a locuit. Astă femeie se vădea Că multă-nțelepciune-avea. Ea a strigat, către popor: „Opriți-vă dar, fraților! Vă rog ca să mă ascultați Și pe Ioab să îl chemați! Să îi mai spuneți că doresc Să vină-aici, să îi vorbesc!”

Qohelet 7:19

Înțelepciunea-l întărește Pe înțelept și cântărește Mai mult decât zece soldați Într-o cetate adunați.

Qohelet 8:11

Pentru că iute nu se pune, În practică, porunca dată – Decizia ce-a fost luată – Pentru-a stârpi faptele rele, De-aceea plină e, de ele, Mereu, inima omului Și-n stăpânirea răului Ea zace; singura dorință, Îi e, de este cu putință, Să facă numai rău. Dar eu,