Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




2 Samuel 19:32 - Biblia în versuri 2014

32 Peste Iordan. Bătrân era, Căci anii ce îi număra De când pășea pe-al vieții drum, Trecură de optzeci de-acum. Pe David, el îl îngrijise Când la Mahanaim sosise, Căci Barzilai s-a arătat A fi un om foarte bogat.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

32 Barzilai era foarte bătrân, fiind în vârstă de optzeci de ani. El asigurase hrana regelui în timpul șederii acestuia la Mahanaim, căci era un om foarte bogat.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

32 Barzilai era foarte bătrân. El avea optzeci de ani: și pentru că era un om foarte bogat, îngrijise de rege cât timp locuise la Mahanaiim.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

32 Barzilái din Galaád a coborât din Roghelím și a trecut Iordánul cu regele ca să-i dea drumul la Iordán.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

32 Barzilai era foarte bătrân, în vârstă de optzeci de ani. El îngrijise de împărat în timpul șederii lui la Mahanaim, căci era un om foarte bogat.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

32 Și Barzilai era un om foarte bătrân, de optzeci de ani; și îngrijise de împărat când locuia în Mahanaim, căci era un bărbat foarte cuprins.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




2 Samuel 19:32
14 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Avram, împovărat de ani – O sută șapte’șicinci de ani Ajuns-a de a împlinit –


Anii pe care i-a avut Iacov de dus, în acea țară, Au fost șaptesprezece; iară, Anii pe care i-a trăit, Până când timpul i-a venit S-asculte ale morții șoapte, O sută patruzeci și șapte


Iată acum dar, ai săi ani: Secole-n număr avea nouă, Și-a mai făcut șaizeci și nouă De ani, și-aceștia au fost toți. El a avut, printre nepoți –


A închis ochii și-a murit. Pe astă lume-a viețuit, O sută zece ani. Chemară Doctori, care-i îmbălsămară Trupul, iar frații l-au luat Și-ntr-un sicriu l-au așezat Pe Iosif – pe fratele lor – În țara Egiptenilor.


La nouăsute cincizeci ani, Fiind, de viață, istovit, Într-un sfârșit, el a murit.


Când împăratul l-a zărit, În acest fel, a glăsuit: „Vino cu mine, căci pornim, Îndată, spre Ierusalim. Vino alăturea de mine Și am să mă-ngrijesc de tine. În casa mea, de ai să vii, Hrănit mereu, tu ai să fii!”


Argintul care a fost dat De Menahem, a fost luat Doar de la cei cari se vădeau Cum că avere stăpâneau. Cincizeci de sicli s-au luat, De la oricare om bogat. Pul nu s-a mai oprit în țară, Ci s-a întors acasă, iară, Adică în Asiria, Asupra căreia stăpânea.


Avea și șapte mii de oi, Cămile vreo trei mii, iar boi, Cinci sute de perechi avea Și măgărițe-asemenea. De mulți argați era slujit, Iar dintre cei din Răsărit – Prin felu-n care s-a purtat – A fost cel mai apreciat.


Părul cel alb e o cunună Pe care poate să o pună Neprihănirea – ea o are, Ascunsă, pe a ei cărare.


Doar doi, și el s-a străduit, Și-alți doi talanți a dobândit.


O sută douăzeci doar, sânt Anii lui Moise, pe pământ. Din clipa-n care a venit Pe lume, până a murit, Nu a slăbit a sa vedere Și n-a scăzut nici în putere.


Pe-atunci, un om foarte bogat Fusese în Maon aflat. Averea ce o avea el, Era aflată în Carmel. Trei mii de oi, omul avea; Capre, o mie, stăpânea. Tocmai atunci, omul acel Fusese dus pân’ la Carmel, La păzitorii turmelor, Căci era tunsul oilor.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ