2 Samuel 18:33 - Biblia în versuri 2014

³³ Când împăratu-a auzit, De-un tremur fost-a zguduit. Tăcut, apoi s-a-ndepărtat Și în odaie a urcat. Odaia-n care el s-a dus Era de-asupra porții, sus. Tristețe multă l-a umplut Și-apoi să plângă a-nceput. Urcând pe scări, zicea mereu: „Oh, Absalom! Oh, fiul meu! Mai bine eu aș fi murit, Numai ca tu să fi trăit! Oh, Absalom! Oh, fiul meu! De ce, oare, n-am murit eu?”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

³³ Atunci regele, cutremurându-se, a urcat în camera de sus, de deasupra porții, și a plâns. În timp ce mergea, el spunea: „O, fiul meu Absalom! O, fiul meu, fiul meu Absalom! De ce n-am murit eu în locul tău? O, Absalom, fiul meu, fiul meu!“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³³ Atunci regele, foarte afectat, s-a dus în camera care era construită deasupra porții; și a început să plângă. În timp ce mergea, el spunea: „O, fiul meu Absalom! O, fiul meu, fiul meu Absalom! De ce n-am murit eu în locul tău? O, Absalom, fiul meu, fiul meu!”

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³³ Atunci, împăratul, cutremurându-se, s-a suit în odaia de sus a porții și a plâns. Pe când mergea, zicea: „Fiul meu Absalom! Fiul meu, fiul meu Absalom! Cum n-am murit eu în locul tău! Absalom, fiul meu, fiul meu!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

³³ Și împăratul s‐a cutremurat și s‐a suit în odaia deasupra porții și a plâns. Și mergând zicea așa: O, fiul meu, Absalom! Fiul meu, fiul meu, Absalom! De aș fi murit eu în locul tău, Absalom, fiul meu, fiul meu!

2 Samuel 18:33 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 21:11

Aceste vorbe n-au plăcut Soțului ei, dar a făcut

2 Samuel 14:1

Fiul Țeruei – cel numit Ioab – atunci a bănuit Precum că împăratului Îi este dor, de fiul lui.

2 Samuel 19:1

Ioab, pe loc, fosta-nștiințat De ceea ce s-a întâmplat: „David, în ceasu-acesta greu, Îl plânge pe-Absalom, mereu.”

2 Samuel 19:4

David și-a pus o-nvelitoare, Pe față și – în gura mare – Se văieta, strigând mereu: Vai, Absalom! Vai, fiul meu!”

Psalmi 103:13

Așa precum de fiii lui, Tatăl se-ndură tot mereu, La fel se-ndură Dumnezeu, Necontenit, de omu-acel Cari teamă va avea de El.

Exodul 32:32

Păcatul lui e foarte mare! Dacă voiești, îi dă iertare! De nu Te învoiești, mai bine, Te rog, ca să mă ștergi, pe mine, Din cartea Ta, din al Tău scris!”

Proverbe 10:1

Cu-nțelepciunea într-un ton, Proverbele lui Solomon Călăuzesc pe drumul drept. Un fiu care e înțelept, E bucuria tatălui; Însă mâhnirea mamei lui, Este nebunul, din păcate.

Proverbe 17:25

Un fiu nebun îl necăjește Pe tatăl său și amărește Pe-aceea care l-a născut Și-a cărei brațe l-au crescut.

Romani 9:3

Aproape că aș fi dorit, Ca anatema, să fiu eu – Departe de Hristos, mereu – Doar pentru frații mei firești Și pentru rudele trupești.

Iacov 5:17

Ilie, precum știți și voi, Era supus, la fel ca noi, La tot felul de slăbiciuni. Prin ale sale rugăciuni, A dovedit, cu prisosință, Că încărcat e, de credință Și astfel, cerul – cum a zis – Trei ani și șase luni, s-a-nchis Și-un strop de ploaie n-a mai dat, Peste pământul însetat.