2 Regi 7:3 - Biblia în versuri 2014

³ Tocmai atuncea s-a brodit, Că patru oameni s-au oprit La poarta care străjuia Intrarea în Samaria. Oameni-acei, leproși, erau Și de mâncare căutau. Ei, între ei, s-au sfătuit Și-n felu-acesta au vorbit: „La ce bun oare, să ne-oprim Aici, când tot o să murim?

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

³ La intrarea porții erau patru leproși care și-au zis unul altuia: „De ce să stăm aici până vom muri?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ La intrarea orașului, dincolo de poartă, erau patru leproși care au zis unul altuia: „De ce să stăm aici până vom muri?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ La intrarea porții erau patru leproși, care au zis unul către altul: „Pentru ce stăm noi aici să murim?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ La intrarea porții erau patru leproși, care au zis unul către altul: „La ce să ședem aici până vom muri?

Traducere Literală Cornilescu 1931

³ Și erau patru bărbați leproși la intrarea porții. Și au zis unul către altul: De ce ședem aici până vom muri?

2 Regi 7:3 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Regi 5:1

Peste oștire, căpitan – În Siria – era Naman. Bine văzut el să vădea Și-n mare cinste se găsea, Căci Domnul – după cum voise – Pe Sirieni îi izbăvise Prin mâna omului acel. Cu toate-acestea însă, el, De lepră, a ajuns, lovit.

2 Regi 7:4

Dacă-n cetate intrăm noi, De foame vom pieri apoi. Aici dacă vom rămânea, O să murim, de-asemenea. Mai bine, haidem fraților, La oastea Sirienilor, Căci cine știe ce-o să iasă. Poate că viața ei ne-o lasă. Dacă ne vor cruța, trăim. Iar dacă nu, o să murim.”

2 Regi 8:4

Ghehazi – cel cari îl slujea Pe Elisei – tocmai ședea În fața împăratului, Vorbind despre stăpânul lui. „Mai povestește-mi, ce-ai văzut, Ce lucruri mari a mai făcut Stăpânul tău” – l-a îndemnat Al lui Israel împărat.

Ieremia 27:13

De ce să nu mă ascultați Și-astfel cu viață să scăpați, Să nu v-ajungă sabia, Nici ciuma și nici foametea, Așa precum Domnul a spus Că va păți cel nesupus?

Ieremia 8:14

„De ce stăm jos? Hai să plecăm Și în cetăți să ne-așezăm. Acolo să ne-adăpostim Ca în ăst fel să nu murim, Căci Dumnezeu ne osândește Și-acum la moarte ne sortește. Iată că apa otrăvită Ne este nouă rânduită, Pentru că am păcătuit Față de Domnul, negreșit.

Numeri 12:10

Norul, de cort, s-a-ndepărtat Și iată că pentru-a ei vină, De lepră-a fost Maria plină, Albă fiind, ca de zăpadă. Când s-a întors Aron s-o vadă, A-ncremenit, pentru că ea, Ca din senin, lepră avea.

Numeri 12:14

Domnul l-a întrebat, îndată: „Dar dacă ar fi fost scuipată, De al ei tată, în obraz, Nu ar fi fost – în acest caz – Ea, șapte zile, de ocară? Scoate-o din tabără, afară, Și-nchisă are să rămână Acolo, timp de-o săptămână, Ea singură. Abia apoi, Primește-o-n tabără-napoi.”