1 Opt ani făcuse Iosia, Când la domnie ajungea, Iar la Ierusalim a stat Treizeci și unu, ca-mpărat. Iedida, mama-i se numea Și din Boțcat, ea se trăgea. Adaia îi era părinte.
1 Iosia era în vârstă de opt ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de treizeci și unu de ani. Mama lui se numea Iedida și era fata lui Adaia din Boțkat.
1 Iosia avea vârsta de opt ani când a devenit rege; și a guvernat la Ierusalim treizeci și unu de ani. Mama lui se numea Iedida și era fiica lui Adaia din Boțcat.
1 Iosia era de opt ani când s‐a făcut împărat și a domnit treizeci și unu de ani în Ierusalim: și numele mamei lui era Iedida, fata lui Adaia din Boțcat.
Omul lui Dumnezeu s-a dus Pân’ la altar și-astfel, a spus: „Altarule! Domnul, prin mine, Are-un cuvânt, azi, pentru tine: „Iată, din a lui David casă, Un fiu – curând – are să iasă. Numele lui e Iosia. Pe tine, el va junghia – În fața-ntregului popor – Pe preoți-nălțimilor, Care tămâie-aduc – drept dar – Ca să o ardă, pe altar! Astfel, tu ai să mistuieși Chiar oseminte omenești!”
Ani doisprezece a avut Manase-atunci când s-a făcut, În Iuda, mare împărat. Cincizeci și cinci de ani a stat În fruntea țării și-l găsim Domnind de la Ierusalim. Mama pe care o avea, Hefțiba, drept nume, avea.
El a fost, însă, răzbunat, Căci tot poporu-a tăbărât Pe cei care l-au omorât. Poporu-apoi l-a îngropat Pe-Amon, și l-a înscăunat Pe Iosia, pe-acela care, Părinte, pe Amon îl are.
Lângă ai săi părinți, și el Ajunse a fi pus astfel, Într-o grădină îngropat, Cari, „a lui Uza”, s-a chemat. Iosia a urcat pe tron, După ce a murit Amon, Căci Iosia era cel care, Părinte, pe Amon, îl are.
Din gurile copiilor Și ale pruncilor aflați La sân, Tu – contra tuturor Vrăjmașilor încrâncenați – O-ntăritură Ți-ai țesut Să astupi gura la oricare Și-astfel, să tacă, l-ai făcut, Pe cel cu dor de răzbunare.
Nefericită-i țara care, Pe un copil în frunte-l are Drept împărat sau voievod, Căci el, la fel ca un nărod, În zori de zi când se trezește, Nepăsător benchetuiește.
„Drept căpetenii, vor avea Niște băieți. De-asemenea, Niște copii le voi aduce Și-am să-i așez spre a-i conduce!” Așa va fi, căci negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit.
Cuvântul Domnului, venit La Ieremia, a vorbit Pe vremea-n care Iosia, Ani treisprezece împlinea, De când fusese așezat, În Iuda, ca și împărat– Iar după spița neamului, Amon fusese tatăl lui;
Cuvântul cel venit de sus, Al Domnului, care-a fost spus Către Țefania cel care E al lui Cuși fiu, cari îl are – Drept tată – pe Ghedalia. El este de-asemenea Fecior și pentru Amaria, Precum și pentru Ezechia. În timpu-acela, la domnie, În a lui Iuda-mpărăție, Fusese cel cari se vădea Al lui Amon fiu, Iosia.