2 Regi 2:6 - Biblia în versuri 20146 Ilie s-a apropiat De Elise și-a cuvântat: „Rămâi aici, pentru că eu Trimis am fost, de Dumnezeu, Pân’ la Iordan.” Atuncea el Răspunse-ndată-n acest fel: „Îți spun, pe viul Dumnezeu Și pe-al tău suflet viu, că eu, Nicicând, n-am să te părăsesc. Iată că vreau să te-nsoțesc Și am să merg cu tine-acum.” Apoi, ei și-au văzut de drum. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească6 Apoi Ilie i-a zis: ‒ Rămâi aici, te rog, pentru că Domnul mă trimite la Iordan. Elisei i-a răspuns: ‒ Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi. Astfel, ei au plecat împreună. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 20186 Apoi Ilie i-a zis lui Elisei: „Te rog să rămâi aici; pentru că Iahve mă trimite la Iordan.” Elisei i-a răspuns: „Jur pe Iahve care este viu și pe sufletul tău care trăiește, că nu mă voi despărți de tine!” Astfel, ei au plecat împreună. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 20206 Ilíe i-a zis: „Rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite la Iordán!”. El a răspuns: „Viu este Domnul și viu este sufletul tău: nu te voi părăsi!”. Și au plecat amândoi. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu6 Ilie i-a zis: „Rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite la Iordan.” El a răspuns: „Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.” Și amândoi și-au văzut de drum. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 19316 Și Ilie i‐a zis: Șezi aici, te rog, căci Domnul m‐a trimis la Iordan. Și el a zis: Viu este Domnul și viu este sufletul tău de te voi lăsa. အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Însă-nainte de-a fi dus, Lui Elisei, așa i-a spus: „Rămâi aici, pentru că eu Trimis am fost, de Dumnezeu, Ca să mă duc pân la Betel.” Dar Elisei îi zise-astfel: „Îți spun, pe viul Dumnezeu Și pe-al tău suflet viu, că eu, Nicicând n-am să te părăsesc. Iată că vreau să te-nsoțesc.” După ce-a cuvântat astfel, Cei doi plecară, spre Betel.
David a zis și a jurat: „Al tău părinte a aflat Că-n față-ți, trecere, am eu, Și-a zis atunci: „Fiului meu, Nu trebuie nicicând a-i spune, Că vreau – pe David – a-l răpune, Căci se-ntristează, de cumva, Are să afle-așa ceva.” Dar viu e Domnul Dumnezeu – Precum și-al tău suflet – căci eu Sunt numai la un pas de moarte, Dacă așa o să se poarte Și de acuma înainte, Față de mine-al tău părinte.”