2 Regi 17:9 - Biblia în versuri 20149 Israeliții au făcut, Pe-ascuns, lucruri ce n-au plăcut Lui Dumnezeu. Necontenit, Ei – în cetăți – au construit Multe-nălțimi. Ele erau În turnurile-n cari ședeau Străjerii, și-au mai fost zidite Și-n cetățuile-ntărite. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească9 Fiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului, Dumnezeul lor, fapte care nu erau drepte. Ei și-au construit înălțimi în toate cetățile lor, de la turnurile străjerilor până la cetățile fortificate. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 20189 Israelienii au făcut, în secret, împotriva Dumnezeului lor numit Iahve, fapte nepermise de El. Ei și-au construit înălțimi în toate orașele lor, din turnurile santinelelor până în orașele fortificate. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 20209 Fiii lui Israél au făcut în ascuns împotriva Domnului Dumnezeului lor [lucruri] care nu sunt bune. Și-au zidit înălțimi în toate cetățile lor, de la turnul străjerilor până la cetățile întărite. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu9 Copiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului Dumnezeului lor lucruri care nu sunt bune. Și-au zidit înălțimi în toate cetățile lor, de la turnurile străjerilor până la cetățile întărite. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 19319 Și copiii lui Israel au făcut în ascuns lucruri care nu erau drepte împotriva Domnului Dumnezelui lor și și‐au zidit înălțimi în toate cetățile lor de la turnul paznicilor până la cetatea întărită, အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Eu am jurat și-aveam de gând Să-i duc în țara minunată Ce trebuia a le fi dată. Atuncea, ei și-au aruncat Ochii spre dealuri și-au cătat Orice copac verde, stufos, Ca să-și aducă – ne-ndoios – Acolo, jertfele pe care Le voiau daruri de mâncare, Jertfe prin cari M-au mâniat. De-asemenea și-au mai lăsat Miresme-n locurile-acele, Pe cari le-au ars și-apoi, prin ele, Gânditu-s-au că au putut Să facă un miros plăcut. Adus-au și câte-o măsură Din jertfele de băutură.
Atuncea, glasul Domnului Îmi zise: „Fiu al omului, Oare acuma, ai văzut Ce fel de lucruri au făcut Bătrânii casei cea pe care Neamul lui Israel o are? Văzut-ai tu, ce săvârșeau, În întuneric când ședeau, În ale lor odăi spoite Cu chipurile zugrăvite? Fac astfel, pentru că își zic: „Domnul nu va vedea nimic, Pentru că El a părăsit Această țară, negreșit!”
„Dacă – mânat de un gând rău – Are să vină frate’ tău – Cari fiu îi este mamei tale – Sau dacă va găsi cu cale, Copila ce la tine crește Sau soața cari se odihnește La sânul tău, ori de-a venit Prietenul cel mai iubit, Și toți acești au să voiască, În taină, să te-ademenească, Spunându-ți: „Haidem să găsim Alți dumnezei și să-i slujim” – Pe care nu i-ai cunoscut Și-ai tăi părinți nu i-au știut –
„Întotdeauna, blestemat Să fie cel ce și-a turnat Un chip – sau cel ce a-ndrăznit Să-și făurească chip cioplit – Căci urâciuni vor fi mereu Pentru al nostru Dumnezeu, Un lucru care a ieșit Din mâini de meșter și pitit A fost apoi, în loc ascuns!” Poporu-ntreg să dea răspuns: Prin „Amin!”, el să întărească Blestemul ce-o să se rostească.