Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




2 Regi 11:1 - Biblia în versuri 2014

1 Atalia – aceea care, Pe-Ahazia, fecior, îl are – Văzând că fiul i-a murit, Înfuriată i-a lovit Pe cei de viță-mpărătească, Voind ca ea să-mpărățească.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

1 Când Atalia, mama lui Ahazia, a văzut că fiul ei a murit, s-a ridicat și i-a nimicit pe toți cei de neam regal.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 Atunci când Atalia – mama lui Ahazia – a văzut că fiul ei a murit, a planificat să îi omoare pe toți urmașii familiei regale.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 Atalía, mama lui Ahazía, a văzut că fiul ei a murit. S-a ridicat și a nimicit toată descendența regală.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 Atalia, mama lui Ahazia, văzând că fiul ei a murit, s-a sculat și a omorât pe toți cei de neam împărătesc.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Și Atalia, mama lui Ahazia, a văzut că fiul ei murise și s‐a sculat și a pierdut toată sămânța împărătească.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




2 Regi 11:1
17 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Că veți fi nevoiți să-Mi dați, Când am să-l cer, sângele vostru; Și orice dobitoc terestru, Tot sângele, asemenea, Va trebui-napoi să-Mi dea. Voi cere viața omului – Atenție! – din mâna lui!


De-al omului sânge, cumva, Va fi vărsat de cineva, Cel care-l varsă, vreau să știe, Căci și-al său sânge va să fie Vărsat la fel, la rândul lui, Că după chipul Domnului, Fusese omul modelat.


Vino te rog, pentru că vreau, Un sfat, acuma, să îți dau, Ca să scăpați – cu viață – voi, Și tu și Solomon apoi.


Îți este bine cunoscut Răul pe care l-ai făcut Tatălui meu! Dar a sosit Vremea în care, negreșit, Va face Domnul ca ăst rău Să cadă peste capul tău,


Ani douăzeci și opt a stat Iehu, ca mare împărat, În Israel, și cârmuia Poporul, din Samaria.


Când au primit aceste vești Scrise de Iehu, i-au luat Și capetele le-au tăiat Fiilor împăratului, Spre a-mplini porunca lui. În urmă-n coșuri ei le-au pus Și-apoi la Izreel le-au dus.


De șapte ani împărățea Iehu, atunci când ajungea Ioas, în Iuda, împărat. El, patruzeci de ani, a stat, În fruntea țării și-l găsim Domnind de la Ierusalim. E din Beer-Șeba, a sa mamă – De loc – și Țibia, se cheamă.


În luna-a șaptea, Ismael, Cu zece oameni după el, A mers pân’ la Ghedalia. Fecior al lui Netania Și Elișama, fost-a el. La Mițpa, merse Ismael Și l-a ucis pe dregător, Cu tot al său întreg popor, În care se aflau Iudei Și-o bună parte de Haldei.


Ani, douăzeci și doi, avuse, Când împărat el se făcuse, Iar la Ierusalim a stat Un an apoi, încoronat. Fata lui Omri i-a fost mamă, Care, Atalia, se cheamă. Omri fusese-nscăunat, În Israel, drept împărat.


Ahazia – care, aflat Era, în Iuda, împărat – S-a-nspăimântat când a văzut Tot ceea ce s-a petrecut. Atunci, să fugă, a voit. Pe drumul care, șerpuit, Spre casa din grădină duce, A încercat să o apuce. Iehu a mers pe urma lui, Și-i zise slujitorului Ce îl avea: „Lovește-l dar, Acuma, cât se află-n car!” Sluga a mers și l-a lovit, Chiar la suișul Gur numit, Care-i lângă Ibleam aflat. Ahazia a alergat Pân’ la Meghido, grav rănit, Unde – în urmă – a murit.


Știi bine că Atalia, Nelegiuită, se vădea. Cu ai săi fii, a pustiit Averea care s-a găsit Aflată-n Casa Domnului, Iar ceea ce era al Lui, În urmă, a-ntrebuințat, Lui Bal, spre a-i fi închinat.”


În luna-a șaptea, Ismael, Cu zece oameni după el, A mers pân’ la Ghedalia. Fecior al lui Netania Și Elișama fost-a el. Știut este că Ismael Partea făcea, cu vița lui, Din neamul împăratului. La Mițpa sta Ghedalia – Cari, pe Achim, tată-l avea – Atunci când merse Ismael, Cu zece oameni, pân’ la el. Cu toți, la masă, au șezut Și au mâncat și au băut.


După ce magii au plecat, Un înger i s-a arătat, În vis, lui Iosif: „Scoală-te! Ia Pruncul și pogoară-te Spre țarina Egiptului. Mergi cu Maria, mama Lui, Și-acolo, voi să așteptați – Până când fi-veți înștiințați – Căci împăratul, de gând are, Pe-Acest Copil, să Îl omoare.”


Irod, de magi, s-a pomenit, S-a mâniat și-a poruncit Ca pruncii care se aflau În Betleem – care erau Băieți – de la doi ani în jos, Să fie omorâți. Hristos, Spera că va cădea atunci Ucis, odată cu-acei prunci.


Cu oamenii acei, apoi, S-a-ntors la Ofra, înapoi, Iar toți cei șaptezeci de frați Ai săi, atunci, au fost luați Și-au fost uciși, fără cruțare, Pe-aceeași piatră, fiecare. Doar fiul cel mai mic aflat La Ierubal – Iotam chemat – Să se ascundă-a izbutit Și-astfel, a supraviețuit.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ