Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




2 Regi 10:7 - Biblia în versuri 2014

7 Când au primit aceste vești Scrise de Iehu, i-au luat Și capetele le-au tăiat Fiilor împăratului, Spre a-mplini porunca lui. În urmă-n coșuri ei le-au pus Și-apoi la Izreel le-au dus.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

7 Când a ajuns scrisoarea la ei, i-au luat pe cei șaptezeci de urmași ai regelui, i-au înjunghiat, le-au pus capetele în coșuri și i le-au trimis lui Iehu, în Izreel.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Când a ajuns scrisoarea la ei, i-au luat pe cei șaptezeci de urmași ai regelui și i-au omorât. Le-au pus capetele în coșuri; și apoi i le-au trimis lui Iehu, la Izreel.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Când a ajuns la ei scrisoarea, i-au luat pe fiii regelui și i-au ucis: șaptezeci de oameni. Au pus capetele lor în coșuri și le-au trimis la [Iehú], în Izreél.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Când au primit scrisoarea, au luat pe fiii împăratului și au tăiat pe acești șaptezeci de oameni; apoi le-au pus capetele în coșuri și le-au trimis lui Iehu, la Izreel.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 Și a fost așa: cum a venit epistola la ei, au luat pe fiii împăratului și au tăiat pe cei șaptezeci de oameni și le‐au pus capetele în coșuri și le‐au trimis lui la Izreel.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




2 Regi 10:7
9 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Spune-i, când ești în fața lui: „Ascultă glasul Domnului! „Nu ești un ucigaș vădit? Nu ești tu, hoțul dovedit?” Apoi, spune-i cuvântul Meu: „Așa vorbește Dumnezeu: „Câinii au lins sângele tot, Ce-a curs din trupul lui Nabot, Când el cu pietre-a fost bătut. În locu-n care a căzut, Și sângele-ți se va prelinge, Iar câini-n urmă îl vor linge.”


Iată ce zice Dumnezeu: „Trimit necazuri, peste tine Și peste-acela care ține De casa ta: fie rob el, Sau om liber, în Israel.


Iehu le-a scris altă scrisoare Și i-a-ndemnat pe fiecare: „Dacă ai mei vă arătați Și al meu glas îl ascultați, Ucideți-i pe toți cei care, Drept fii, al vost’ stăpân îi are. Cu capetele lor, apoi, La Izreel să veniți voi.” Cei șaptezeci de fii erau Crescuți de cei ce cârmuiau Cetatea. Oamenii acești,


Solul care le-a însoțit, La Iehu-a mers și-a glăsuit: „Sosit-au capetele lor, Acelea ale fiilor De împărat.” „Să le luați” – Porunci Iehu – „și-nălțați Două grămezi, la porți, în față, Din ele, până dimineață.”


Când zorii zilei s-au ivit, Iehu, afară, a ieșit Și-n acest fel a cuvântat, Către norodul adunat: „Voi, fără vină, v-ați vădit. Eu sunt cel care-a uneltit În contră, la stăpânul meu Și l-am ucis. Dar – vă-ntreb eu – Pe-aceștia, cine i-a lovit?


Atalia – aceea care, Pe-Ahazia, fecior, îl are – Văzând că fiul i-a murit, Înfuriată i-a lovit Pe cei de viță-mpărătească, Voind ca ea să-mpărățească.


Când la domnie a ajuns Și când s-a întărit de-ajuns, I-a omorât pe ai săi frați Și încă vreo câțiva bărbați Din rândurile celor cari, În Israel, erau mai mari.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ