2 Regi 10:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Când au citit scrisoarea Cei – cari peste al Samariei Ținut – mai mari s-au dovedit, Înspăimântați, au glăsuit: „Doi împărați, cum am văzut, Să-i stea-mpotrivă, n-au putut. Deci cum vom reuși apoi, Ca împotrivă, să-i stăm noi?”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁴ Ei, însă, s-au temut foarte tare și au zis: „Iată că doi regi n-au putut să i se împotrivească. Cum îi vom sta noi împotrivă?“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Dar ei au fost foarte speriați; și au zis: „Dacă doi regi nu au putut să i se opună, cum vom putea să îi rezistăm noi?”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Ei s-au temut foarte mult și au zis: „Iată, doi regi nu au putut să stea în fața lui! Cum vom putea să stăm noi?”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Ei s-au temut foarte mult și au zis: „Iată că doi împărați n-au putut să-i stea împotrivă. Cum îi vom sta noi împotrivă?”

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Și ei s‐au spăimântat foarte mult și au zis: Iată cei doi împărați n‐au putut sta înaintea lui și cum vom sta noi?

2 Regi 10:4 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Regi 10:3

Dintre-ai lui fii, să îl luați Și la domnie-l așezați Pe cel pe care îl știți voi Că-i bun și vrednic. Mai apoi, Lupta-veți pentru casa care Cel ce vă e stăpân o are!”

2 Regi 9:24

Dar Iehu, arcul, și-a luat, Iar după ce l-a încordat, Cu o săgeată l-a ajuns. Acea săgeată i-a străpuns Inima-ndată și-a pierit, Căci între umeri l-a lovit. Ioram, frâiele, a scăpat, Din mâini și-n car, el a picat.

2 Regi 9:27

Ahazia – care, aflat Era, în Iuda, împărat – S-a-nspăimântat când a văzut Tot ceea ce s-a petrecut. Atunci, să fugă, a voit. Pe drumul care, șerpuit, Spre casa din grădină duce, A încercat să o apuce. Iehu a mers pe urma lui, Și-i zise slujitorului Ce îl avea: „Lovește-l dar, Acuma, cât se află-n car!” Sluga a mers și l-a lovit, Chiar la suișul Gur numit, Care-i lângă Ibleam aflat. Ahazia a alergat Pân’ la Meghido, grav rănit, Unde – în urmă – a murit.

Iov 41:8

Poți oare? Numai îndrăznește! Ridică-ți mâna și lovește, Căci nicicând nu-ți va mai veni Gustul de a mai îndrăzni!

Isaia 27:4

Iată, nu am nici o mânie, Dar dacă voi găsi în vie, Printre butuci, tufe de spini Sau de afla-voi mărăcini, Lupta-voi împotriva lor Și pradă-i dau flăcărilor.

Ieremia 49:19

De lângă malurile care Străjuiesc, pline de-ngâmfare, Iordanul, iată, a pornit Vrăjmașul care s-a suit – Precum un leu – și e pe cale, Asupra locuinței tale, Să năvălească de îndată. Fac dar, Edomul – dintr-odată – Să fugă și-l așez pe cel Ce l-am ales Eu, peste el. Căci cine, oare, va putea, Ca să Îmi fie-asemenea? Cine e cel ce-o să-ndrăznească, Mie să Mi se-mpotrivească?”

Nahum 1:6

Cine va sta, în fața Lui, Răbdând urgia Domnului? Dar cine poate, piept să ție, Când vine-aprinsa Lui mânie? Urgia Lui foc se vădește Și stâncile le prăbușește.

Luca 14:31

Sau, cine-i acel împărat, Cari, până încă n-a plecat, La un război, nu chibzuiește, Nu șade și se sfătuiește Cu sfetnicii, de poate oare, Cu oastea pe care o are, Pe altul, de a-l înfrunta? Poate, cu zece mii, a sta, În fața împăratului Ce vine împotriva lui? Cu douăzeci de mii? Nu poate.