2 Regi 10:1 - Biblia în versuri 20141 În număr, șaptezeci erau Aceia care îl aveau Pe-Ahab, drept tată. Negreșit, Feciorii lui au locuit, În al Samariei ținut. Iehu, atuncea, a cerut Ca să se scrie o scrisoare, Spre-a fi trimisă celor care, Peste Samaria erau Mai mari, celor ce cârmuiau În Izreel, bătrânilor, Precum și-ngrijitorilor Copiilor ce îi avea Ahab. Scrisoarea glăsuia: အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească1 În Samaria erau șaptezeci dintre urmașii lui Ahab. Iehu a scris scrisori și le-a trimis în Samaria la conducătorii lui Izreel, la bătrâni și la îngrijitorii urmașilor lui Ahab, zicând: အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 20181 În Samaria trăiau șaptezeci de oameni dintre urmașii lui Ahab. Iehu a scris scrisori și le-a trimis în Samaria atât conducătorilor localității Izreel și celor din consiliul bătrânilor, cât și celor care se îngrijeau de urmașii lui Ahab. Prin intermediul acelor scrisori, el le-a transmis: အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 20201 Aháb avea șaptezeci de fii în Samaría. Iehú a scris scrisori și le-a trimis la Samaría capilor bătrâni din Izreél și preceptorilor [fiilor] lui Aháb, zicând: အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu1 În Samaria erau șaptezeci de fii ai lui Ahab. Iehu a scris scrisori și le-a trimis la Samaria căpeteniilor din Izreel, bătrânilor și îngrijitorilor copiilor lui Ahab. În ele zicea: အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 19311 Și Ahab avea șaptezeci de fii în Samaria. Și Iehu a scris epistole și a trimis la Samaria la mai marii din Izreel, la bătrâni și la crescătorii fiilor lui Ahab zicând: အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
A cumpărat muntele care, „Samaria”, drept nume, are Și doi talanți plătit-a el – De-argint – pe muntele acel. Muntele-apoi, l-a întărit Și, o cetate a zidit Pe creastă. Când a terminat, Cetății-acelea i-a dat Numele de „Samaria”, Așa după cum se numea Șemer, stăpânul muntelui, Cel care i-l vânduse lui.
În urmă, la Samaria A mers, după Ahazia. Când l-a aflat, a tăbărât Asupră-i și l-a omorât. După aceea l-a-ngropat, Căci se gândise: „Iosafat E tatăl lui Ahazia, Iar Iosafat se dovedea Precum că L-a cătat, mereu, Din inimă, pe Dumnezeu.” Astfel, pieriră cei pe care, Ahab, în casa lui, îi are, Încât din casa-mpărătească, N-a mai fost nimeni să domnească.
Iar Domnul astfel a vorbit: „Pune-i, copilului acel, Un nume: cheamă-l Izreel. Pentru că, iată, în curând, Să pedepsesc, Mi-am pus în gând, Casa lui Iehu. Negreșit, Pedeapsă își va fi primit Pentru tot sângele vărsat, La Izreel. Voiesc – de-ndat’ – Capăt să pun, în acest fel, Domniei lui, în Israel.