Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




2 Regi 1:11 - Biblia în versuri 2014

11 Ahazia, apoi, a pus Alt căpitan care s-a dus, Cu oamenii ce îi avea – Căci peste cincizeci stăpânea – Pân’ la Ilie. L-a găsit, Pe munte stând și i-a vorbit: „Hei tu, om al lui Dumnezeu! Te cheamă împăratul meu! Pogoară-te la el, cu mine!”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

11 Apoi regele a trimis o altă căpetenie peste cincizeci de oameni, împreună cu cei cincizeci de oameni ai acestuia. Căpetenia i-a zis: ‒ Omule al lui Dumnezeu, așa vorbește regele: „Coboară repede!“.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Apoi regele a trimis un alt comandant al unei grupe de cincizeci de oameni împreună cu subordonații lui. Comandantul i-a zis: „Omul lui Dumnezeu, regele îți poruncește să vii repede (la el)!”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 [Ahazía] a trimis din nou la el o altă căpetenie peste cincizeci cu cei cincizeci ai lui. I-au zis: „Om al lui Dumnezeu, așa zice regele: «Grăbește-te să cobori!»”.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 Ahazia a trimis din nou la el altă căpetenie peste cincizeci cu cei cincizeci de oameni ai lui. Căpetenia aceasta a luat cuvântul și a zis lui Ilie: „Omule al lui Dumnezeu, așa a zis împăratul: ‘Grăbește-te de te coboară!’”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 Și iarăși a trimis Ahazia la el pe alt mai mare peste cincizeci cu cei cincizeci ai săi. Și el a vorbit și i‐a zis: Om al lui Dumnezeu, așa zice împăratul: grăbește să te pogori.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




2 Regi 1:11
13 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Ilie a răspuns: „Ei bine, Dacă așa ai spus că eu Sunt chiar omul lui Dumnezeu, Atunci, din cer, coboare foc Și să vă mistuie pe loc, Pe tine și oamenii tăi!” Îndată, el – și toți ai săi – De-un mere foc, au fost loviți – Venit din cer – și mistuiți.


Ilie a răspuns: „Ei bine, Dacă așa ai spus că eu Sunt chiar omul lui Dumnezeu, Atunci, din cer, coboare foc Și să vă mistuie, pe loc, Pe tine și oamenii tăi!” Îndată, el – și toți ai săi – De-un mere foc, au fost loviți – Venit din cer – și mistuiți.


Când cel care pe tron va sta, Minciunii, crez va arăta, Atuncea slujitorii lui Vor fi argați ai răului.


Nu vede omul care-i rău, Cât e de tare brațul Tău. Dar pân’ la urmă, va vedea Râvna pe care-o vei avea Pentru al Tău popor și-ndat’ Are să fie rușinat. Focu-i va arde pe cei răi, Cari se vădesc dușmani ai Tăi.


Mișelu-n stăpânire are Arme ce sunt nimicitoare. El face planuri vinovate Care, mereu, sunt îndreptate Spre cel ce e nenorocit, Voind să-l piardă, negreșit, Chiar dacă pricina pe care Omul care-i sărac o are, Se-arată dreaptă-n fața lui.


„Doamne, dar nu văd ochii Tăi, Care e adevărul, oare? Tu îi lovești, fără-ncetare, În timp ce ei – pot ca să zic – Precum că n-au simțit nimic. Tu-i nimicești, fără măsură, Dar ei nu iau învățătură, Ci capătă o-nfățișare Cari, decât stânca, e mai tare Și nu-nțeleg că e mai bine Să se întoarcă iar, la Tine.”


După această întâmplare, Din nou, întreaga adunare, Contra lui Moise, a cârtit, Și-a lui Aron: „Voi ați lovit Poporul Domnului” – au zis, A doua zi – „voi i-ați ucis!”


Irod, de magi, s-a pomenit, S-a mâniat și-a poruncit Ca pruncii care se aflau În Betleem – care erau Băieți – de la doi ani în jos, Să fie omorâți. Hristos, Spera că va cădea atunci Ucis, odată cu-acei prunci.


Priviți în urmă, după el: Dacă chivotul o s-apuce Pe drumu-acela care duce Înspre Bet-Șemeș, să știți voi Că se întoarce înapoi, În țara și la casa lui. Vom ști că mâna Domnului E cea care ne-a făcut rău, Pentru acest chivot al Său. Dacă chivotul nu se duce Spre casa lui, ci o s-apuce Pe un alt drum, vom ști apoi Căci cel ce ne-a lovit pe noi, Nu este Domnul. Negreșit, Atuncea ăst rău a venit, În țară, peste fiecare, Doar dintr-o simplă întâmplare.”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ