2 Petru 2:15 - Biblia în versuri 201415 După ce ei au părăsit, Drumul cel drept, au rătăcit, Urmând a lui Balaam cărare – Cel cari pe Bosor, tată-l are – Și cari, mai mult iubit-a, iată, Doar a fărădelegii plată. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească15 Au părăsit calea cea dreaptă și s-au rătăcit, urmând calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit răsplata nedreptății. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 201815 Au abandonat „drumul corect” și s-au rătăcit umblând pe acela pe care a mers Balaam, fiul lui Beor, căruia i-a plăcut recompensa primită pentru nedreptate. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 202015 Părăsind calea cea dreaptă, au rătăcit urmând calea lui Balaám al lui Bosór, care s-a lăsat ademenit de plata unei nelegiuiri, အခန်းကိုကြည့်ပါ။Română Noul Testament Interconfesional 200915 care au părăsit calea dreaptă şi s-au rătăcit, luând-o pe calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit răsplata nedreptăţii အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu15 După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit și au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii. အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
„O râvnă mare mă pătrunse, Pentru cuvântul Domnului. Toți oamenii poporului Lui Israel s-au purtat rău, Atunci când, legământul Tău, L-au părăsit. Eu am văzut Altarele ce le-ai avut. Pe toate, ei le-au doborât, Iar pe proroci i-au omorât, Cu sabia. Din rândul lor, Rămas-am eu, și-acest popor Cată mereu – precum văd bine –Să mă omoare și pe mine!”
Aduceți-vă-aminte voi, Ce-a plănuit Balac, cel care, Peste Moab era mai mare. Aduceți-vă-aminte voi, Ce i-a răspuns Balaam apoi. Balaam era acela care, Părinte, pe Beor, îl are. Să v-amintiți ce s-a-ntâmplat, De la Sitim când ați plecat Și până când ajuns-ați voi, Cu toții, la Ghilgal apoi. Luați aminte, de îndat’, La tot ceea ce s-a-ntâmplat, Ca să cunoașteți ce-a făcut Domnul, în timpul ce-a trecut Și-astfel să știe fiecare Ce binefaceri Domnul are!”
Plata nelegiuirilor, Au s-o primească, negreșit, Pentru tot ce au săvârșit. Căci iată, fericirea lor: A se deda plăcerilor, Oricând, oriunde – fiecare – Chiar ziua, în amiaza mare. La fel ca niște întinați Și-asemeni ca niște spurcați, Pe chefuit, ei se pornesc, Chiar și atunci când se găsesc Cu voi, la mesele numite „De dragoste”, de ei gătite.
Însă doresc a-ți arăta, Că am ceva-mpotriva ta. La tine, niște oameni stau, Cari, altă-nvățătură, au. Asemeni lui Balaam, ei fac – Acela care, pe Balac, În așa fel l-a învățat, Încât, prin el, a așezat O piatră-n care, negreșit, Israelul s-a poticnit; Mâncând din lucrurile-oprite – Ce pentru idoli sunt jertfite – Ajuns-a, după cum se știe, Să se dedeie la curvie.