2 Cronici 32:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ În grabă, ei le-au astupat Și chiar apele râului Din mijlocul ținutului, Au fost și ele astupate, Căci n-au voit a fi lăsate În mâinile dușmanilor. „De ce dar, la venirea lor, Asirienii să găsească Apă, ca să își potolească Setea?” – cu toții își ziceau, Când apele le astupau.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁴ Mulți oameni din popor s-au mobilizat și au astupat toate izvoarele și pârâul care curgea prin mijlocul acelei regiuni, căci își ziceau: „De ce să vină împărații Asiriei și să găsească apă din belșug?“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ S-a adunat mult popor care a astupat toate izvoarele și valea prin care curgea apă spre mijlocul teritoriului; pentru că își ziceau: „De ce să vină regii Asiriei și să găsească apă din abundență?”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ S-a adunat o mulțime de oameni și au astupat toate izvoarele și pârâul care curgea prin mijlocul acelui ținut. Căci ziceau: „Pentru ce să vină regii Asíriei și să găsească multă apă?”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ S-au strâns o mulțime de oameni și au astupat toate izvoarele și pârâul care curge prin mijlocul ținutului aceluia. „Pentru ce”, ziceau ei, „să găsească împărații Asiriei, la venirea lor, ape din belșug?”

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴ Și s‐a strâns popor mult și au astupat toate izvoarele și pârâul care curge prin mijlocul țării zicând: Pentru ce să vină împărații Asiriei și să găsească apă multă?

2 Cronici 32:4 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

1 Regi 19:21

În urmă, ei s-au despărțit, Iar Elisei plecă grăbit, Să-și ia perechea sa de boi, Pe care i-a adus apoi, Drept jertfă. El a mai luat Uneltele pentru arat Și-a folosit lemnul din ele, Spre-a fierbe jertfele acele. Pe urmă, carnea jertfelor, A dat-o lucrătorilor. Când a sfârșit, el a plecat Și pe Ilie l-a urmat.

1 Regi 3:9

Un lucru numai, îmi doresc: Ajută-mă să dobândesc O inimă mai pricepută, Prin care poate fi făcută O judecată, în popor, În pricinile tuturor. O inimă, vrea robul Tău, Ca astfel, binele, de rău, Să poată să-l deosebească Și-al Tău popor, să-l cârmuiască!”

2 Regi 18:13

Când Ezechia-a adunat, Ani paisprezece ca-mpărat, Venit-a Sanherib – cel care Era-n Asiria mai mare – Și a lovit, pe negândite, Toate cetățile-ntărite Aflate-n Iuda. În ăst fel, Pe toate, puse mâna el.

2 Regi 18:9

Când Ezechia împlinea Doar patru ani de când ședea – În Iuda – ca și împărat, Iar Osea fost-a-ncoronat De șapte ani în Israel, Atunci Salmanasar – acel Care domnea-n Asiria – A atacat Samaria, Pe care a împresurat-o

2 Regi 19:17

Da Doamne, s-a adeverit Că toți acei care-au domnit Peste Asiria, porniră Război, prin care nimiciră Ai neamurilor împărați, În țările din jur aflați. Țările-apoi, le-au pustiit Și nimeni n-a fost izbăvit.

2 Regi 20:20

Dar toate câte-au fost făcute De Ezechia, nu-s trecute În cărțile Cronicilor Ce sunt ale-mpăraților Care în Iuda au domnit? Nu tot acolo-i amintit Și despre iazul său cel mare Și de acel canal prin care Adus-a apele-adunate În iazul său, până-n cetate?

2 Cronici 30:14

Întreg poporul adunat, În urmă, a îndepărtat Toate altarele aflate, Pe vremea ‘ceea, în cetate. Altarele ce le aveau – Pe care, jertfe, aduceau – Și cele ce s-au folosit Pentru tămâie, negreșit, Îndată fost-au dărâmate Iar resturile aruncate În apele Chedronului.

2 Cronici 32:1

Fapte avut-a Ezechia, Cari i-au vădit credincioșia, Iar după-acestea s-a-ntâmplat Ca el să fie atacat De Sanherib, de-acela care Era-n Asiria mai mare. El a lovit pe negândite, Toate cetățile-ntărite Aflate-n Iuda, căci voia, În stăpânire să le ia.

2 Cronici 32:3

Cu căpitanii a vorbit – Cu toți vitejii – și-a găsit Că trebuie ca să înceapă, Izvoarele cele de apă, Să le acoperă de-ndat’.

2 Cronici 32:30

Tot Ezechia e cel care A astupat gura cea mare A apelor Ghihonului. Schimbând albia râului, Aceste ape el le-a dus În părțile de la apus Ale cetăți-n care-a stat David, când fost-a împărat. În tot ceea ce a făcut, Numai izbândă a avut, Întotdeauna, Ezechia.

Isaia 10:8

Zicându-și: „Voievozii mei Nu-s toți atâți precum sunt cei Cari, peste neamuri, sunt aflați Și stăpânesc ca împărați?”

Isaia 22:11

Sunt două ziduri, unde voi – Chiar între ele – vreți apoi, Să faceți o cămară mare, Să puteți strânge apa care E-n iazul vechi. Dar nu voiți, Cu nici un chip, ca să priviți Către Cel care a făcut Totul, așa precum a vrut, Către Cel care-a pregătit Lucrul acest și l-a-mplinit.

Isaia 22:9

Voi, la spărturile aflate Astăzi, la David în cetate – Cari multe se vădesc – priviți Și căutați ca să opriți Apele iazului de jos. Veți număra, neîndoios,

Nahum 3:14

Să scoateți apa ‘ceea care Este pentru împresurare! Să fie, iarăși, ridicate Întăriturile sfărmate! Calcă pământul în picioare, Frământă lutul, după care, Cuptorul să îl pregătești Și cărămizi să întocmești!