1 Timotei 5:4 - Biblia în versuri 2014

⁴ Când văduva are copii – Sau nepoți are, de la fii – Aceștia trebuie să știe, Mereu, evlavioși să fie, Față de cei ce se găsesc, În casă, și îi sprijinesc, Spre-a răsplăti, în felul lor, Strădania părinților; Căci ăst fapt, bine e văzut De Dumnezeu, și-I e plăcut.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁴ Dar dacă o văduvă are copii sau nepoți, ei să învețe, mai întâi, să se poarte cu evlavie în familia lor și să-și răsplătească părinții, pentru că lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴ Dar dacă o văduvă are copii sau nepoți, aceștia sunt primii responsabili de îngrijirea ei; pentru că sunt datori să își pună în practică religia față de rudele lor, recompensându-și astfel părinții. Lui Dumnezeu Îi place acest (fel de) comportament.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴ Dacă o văduvă are copii sau nepoți, să învețe mai întâi să aibă dragoste față de casa lor și să-i răsplătească pe părinți, căci acest lucru este plăcut înaintea lui Dumnezeu.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁴ Dacă o văduvă are copii sau nepoţi, aceştia să înveţe mai întâi să-şi dovedească evlavia faţă de propria lor familie şi să-şi răsplătească părinţii, fiindcă acest lucru este plăcut înaintea lui Dumnezeu.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴ Dacă o văduvă are copii sau nepoți de la copii, aceștia să se deprindă să fie evlavioși întâi față de cei din casa lor și să răsplătească ostenelile părinților, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu.

1 Timotei 5:4 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Geneza 47:12

Iosif, cu pâine, i-a hrănit, Încât au supraviețuit – Foametei care bântuia – Iacov și-ai săi, asemenea.

Geneza 47:28

Anii pe care i-a avut Iacov de dus, în acea țară, Au fost șaptesprezece; iară, Anii pe care i-a trăit, Până când timpul i-a venit S-asculte ale morții șoapte, O sută patruzeci și șapte

Iov 18:19

Și nimeni nu l-a moștenit. Iată că omului cel rău, Sămânță, în poporul său, Nu-i va rămâne. N-o să-i fie Măcar o rămășiță vie, Acolo unde-a locuit.

Proverbe 31:28

Copiii ei, când se trezesc, Drept fericită, o numesc; De-asemenea, și-al ei soț când Se scoală-o laudă, zicând:

Isaia 14:22

„Eu Mă ridic în contra lor!” – A zis Domnul oștirilor. „Voi șterge dar, numele lui Și urma Babilonului! Iată că am să șterg de tot Și pe fecior și pe nepot!

Luca 2:51

Copilu-apoi le-a fost supus, Și-n Nazaret, au revenit. Maria, însă, și-a-nsușit Cuvintele, ce El le-a zis, Și-n inimă, ea le-a închis.

1 Timotei 2:3

Lucrul acesta – eu vă spun – Precum că este foarte bun, Și bine e primit, mereu, De către-al nostru Dumnezeu, Mântuitorul nostru care

1 Timotei 5:16

Atunci când întâmpla-se-va Să aibă-un credincios, cumva – Fie bărbat, fie femeie – Văduve-n casă, să le deie Tot sprijinul, ca, niciodată, Să n-ajungă, împovărată, Biserica a fi, cu ele, Spre a putea, ca pe acele Cari văduve-s cu-adevărat, Să le ajute, ne-ncetat.

Titus 1:11

Cărora trebuie, îndată, A le fi gura astupată. Oameni-aceștia buimăcesc Multe familii, și sădesc Învățături ce-s necurate, Cari nu trebuie învățate. Ei, un câștig urât, își iau, Din sfaturile ce le dau.

Judecători 12:14

Sunt numeroși ai săi copii, Căci avea patruzeci de fii Precum și treizeci de nepoți, Fiind la șaptezeci, de toți. Aceștia – pentru călărit – Mânji din măgari au folosit. Opt ani, a fost judecător Peste-al lui Israel popor.

Rut 2:18

Către cetate a plecat, Cu sacul plin și fericită. Naomi sta ca împietrită, Privind sacul cu orz, adus. În față, Rut – atunci – i-a pus Bucatele ce-a adunat După ce slugile-au mâncat De prânz, acolo, pe ogor.

Rut 2:2

Rut, soacrei sale, i-a vorbit: „Te rog, fie-mi îngăduit, Pe câmpu-acela, să mă duc, Spice să strâng și să-ți aduc. Atunci, al său proprietar Poate o să-mi arate dar, Că trecere am căpătat.” „Bine, te du.” Rut a plecat