Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




1 Tesaloniceni 5:4 - Biblia în versuri 2014

4 Dar, fraților, voi nu sunteți În beznă, și-astfel, nu puteți, Surprinși a fi, de ziua care, Asemeni unui hoț, apare.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

4 Însă voi, fraților, nu sunteți în întuneric, așa încât ziua aceea să vă apuce ca un hoț.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Dar voi, fraților, nu sunteți în întuneric; și astfel nu veți fi surprinși (nepregătiți) de acea zi ca de un hoț.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Însă voi, fraților, nu sunteți în întuneric, încât ziua aceea să vă surprindă ca un hoț.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Română Noul Testament Interconfesional 2009

4 Dar voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, ca ziua aceea să vă prindă pe neaşteptate, ca hoţul noaptea.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Dar voi, fraților, nu sunteți în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoț.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




1 Tesaloniceni 5:4
17 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Vă va ajunge sabia Și-asemenea și foametea, De care – precum e știut – Mereu, voi teamă ați avut. Deci de urgiile acele Nu veți scăpa, pentru că ele, Acolo, au să vă lovească Și au ca să vă nimicească.


Iată, din zilele Ghibei, Mereu, păcătuit-au ei, Căci Israel s-a adunat Acolo, și s-a așezat, Ca să nu îl apuce-apoi, La Ghibea chiar, acel război Cari împotrivă s-a făcut La toți cei răi, cum s-a văzut.


Totuși, cuvintele rostite, Poruncile orânduite Pe care Eu le-am dăruit Prorocilor ce M-au slujit, Nu i-au atins pe-acei pe care, Al vost’ popor, părinți, îi are? Atunci, ei s-au întors ‘napoi Și-n acest fel au zis apoi: „Domnul oștirii ne-a făcut Precum a spus de la-nceput, Căci după fapte, numai, are A-i răsplăti la fiecare!”


Căci Eu vă spun, luați aminte, Atunci, în ziua judecății, Mai greu are a-i fi cetății Aceleia – când va fi ora – Decât Sodomei și Gomora.”


La voi înșivă să vegheați Și, ne-ncetat, seama luați, Să țineți inimile treze, Să nu vi se îngreuneze De mult prea multă îmbuibare, De băutură și mâncare, De grijile vieții aceste, Ca nu cumva, fără de veste, Să vină acea zi apoi, Să năvălească peste voi.


Căci tu le vei deschide-apoi, Ochii, să vadă și să vină, Din întuneric, la lumină; De sub Satana, să se smulgă, La Dumnezeu ca să ajungă. Crezând în Mine, fiecare Are să capete iertare, Pentru păcat; de-asemenea, Și părtășie vor avea, Cu toți cei sfinți, la moștenire.”


Ca nu cumva, pe urma lui, Răzbunătorul sângelui Să vină – de mânie-aprins – Iar acel om să fie prins, Fiind de moarte-apoi lovit – Căci drumul, lung, s-a dovedit – Deși tovarășului său, N-a vrut să-i facă nici un rău, Și deci nu-i vinovat vădit, Pentru că nu l-a dușmănit.


„Dar dacă n-ai s-asculți mereu De ce-ți va spune Dumnezeu Și dacă n-ai să împlinești Poruncile ce le primești, Cu toate legile pe care Ți le dau astăzi, spre păstrare, Iată blestemul care vine Și care va lovi în tine:


Aste blesteme – să știi bine! – Veni-vor toate, peste tine; Mereu au să te urmărească Și au ca să te nimicească; Căci tu, de glasul Domnului, N-ai ascultat. Porunca Lui – Și legile ce le-ai primit – De-asemenea, nu le-ai păzit.


Din a tenebrelor putere, Ne-a izbăvit prin a Sa vrere, Dându-ne-n urmă – dragii mei – Împărăția dragostei Fiului Său. Acolo, El Ne-a strămutat, pe noi, astfel.


Căci între voi, bine se știe, Că ziua Domnului apare, Asemenea hoțului care Pândește, noaptea, așteptând.


Să știți că ziua Domnului, Este asemeni hoțului, Cari vine pe nepregătite. În acea zi, vor fi topite De o căldură-ngrozitoare – De-o arșiță dogoritoare – Acele trupuri care sânt Cerești; acest întreg pământ – Cu tot ce e pe el aflat – Va arde-n focul ațâțat. Și cerurile-au să dispară: Cu troznet mare, au să piară.


Totuși, mă-ntorc și vă scriu vouă, Acuma, o poruncă nouă, Lucru care-i adeverit Și se referă, negreșit, Atât la El, cât și la voi, Ca să-nțelegeți mai apoi, Că întunericul dispare Și că lumina chiar răsare.


„Iată, ca și un hoț, vin Eu! Ferice de cei ce veghează Și, hainele, și le păstrează, Ca să nu li se vadă-apoi, Rușinea, căci rămas-au goi!”


Să-ți amintești ce ai primit Și ce anume-ai auzit! Te pocăiește și, să știi, Pe-acelea, bine, să le ții! De-acum, de n-ai să veghezi bine, Ca hoțul, voi veni la tine, Căci n-ai să știi ceasul în care, În casa ta, Eu voi apare.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ