Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




1 Samuel 25:39 - Biblia în versuri 2014

39 David a zis, când a aflat: „Să fie binecuvântat Domnul, mereu, căci numai El S-a arătat a fi Acel Cari, pricina, mi-a apărat, Când cu ocări a aruncat Nabal, asupră-mi. Domnul meu M-a-mpiedicat, rău, să-i fac eu, Și a făcut ca el să-i cadă – Chiar răutății sale – pradă. David apoi vorbă-a trimis Abigailei, și i-a zis Precum că ar dori să vie La el, pentru a-i fi soție.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

39 Când a auzit David că Nabal a murit, a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Care mi-a apărat cauza când am fost disprețuit de Nabal și Care l-a oprit pe slujitorul Său să facă rău. Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să se întoarcă împotriva capului său“. Apoi, David a trimis să-i spună lui Abigail că vrea s-o ia de soție.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

39 Când David a auzit că Nabal a murit, a zis: „Să fie binecuvântat Iahve care mi-a apărat cauza pentru situația în care am fost defăimat de Nabal; și l-a oprit pe sclavul Său de la comiterea unui lucru rău. Iahve a făcut ca răutatea lui Nabal să se întoarcă împotriva capului lui!” Apoi David a anunțat-o pe Abigail că vrea să o ia ca soție.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

39 Davíd a auzit că Nabál a murit și a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, pentru că mi-a apărat cauza în dezonoarea pe care mi-a făcut-o Nabál și care l-a oprit pe slujitorul său de la rău! Domnul a întors răutatea lui Nabál împotriva capului său”. Davíd a trimis să i se spună lui Abigáil că vrea să o ia de soție.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

39 David a aflat că murise Nabal și a zis: „Binecuvântat să fie Domnul că mi-a apărat pricina în ocara pe care mi-a făcut-o Nabal și a împiedicat pe robul Său să facă rău! Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să cadă asupra capului lui.” David a trimis vorbă Abigailei că vrea s-o ia de nevastă.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

39 Și David a auzit că a murit Nabal și a zis: Binecuvântat să fie Domnul, care mi‐a făcut dreptate pentru ocara mea din mâna lui Nabal și care a oprit pe robul său de la rău și răutatea lui Nabal s‐a întors asupra capului său. Și David a trimis și a vorbit Abigailei ca s‐o ia de nevastă.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




1 Samuel 25:39
29 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

David, apoi, a cuvântat: „Sângele care s-a vărsat, Să cadă peste capul lui, Căci însuși gura omului Mărturisit-a despre el, Și l-a-nvinovățit astfel, Când spus-a: „Omorât-am eu, Pe cel ce-i uns, de Dumnezeu”!”


Îți este bine cunoscut Răul pe care l-ai făcut Tatălui meu! Dar a sosit Vremea în care, negreșit, Va face Domnul ca ăst rău Să cadă peste capul tău,


Din ordinu-mpăratului, Haman în grabă-a fost luat Și dus apoi și spânzurat Chiar pe a lui spânzurătoare. După această întâmplare, Ahașveroș s-a domolit, Căci furia și-a potolit.


Estera, însă, a venit În mare grabă la-mpărat, Iar el, în scris, porunci a dat Ca răul pe care Haman, Iudeilor, l-avuse-n plan Să-l făptuiască, înapoi, Peste al său cap – iar apoi, Peste ai săi feciori – să cadă. Toți au putut, astfel, să vadă Cum pe Haman l-au spânzurat Și cum feciorii i-au urmat.


Fărădelegi ce le-a urzit, Toate asupră-i au să cadă. La fel, cel rău va fi pățit Când a făcut vreo silnicie: Peste-a lui țeastă – negreșit – În urmă ea are să vie.


Pedeapsă dai neamurilor, Iar numele au să le fie Șterse apoi, pentru vecie.


O soață bună, dobândește Și fericirea – ea e dar, Dat de la Dumnezeu, prin har.


Tot ceea ce au adunat Părinții, noi doar moștenim; Dar soața bună, o primim În dar, din partea Domnului.


Pentru că Domnul Domnilor Va apăra pricina lor, Iar pe cel care-i asuprește, Și El, de viață, îi lipsește.


De cine poate fi găsită, Oare, femeia cea cinstită? Ea are-un preț cu mult mai mare, Decât orice mărgăritare.


E dezmierdarea-nșelătoare, Iar frumusețea-i trecătoare; Însă femeia cari, mereu, Teamă-a avut de Dumnezeu, Vrednică-i de-a fi lăudată.


Încă o soră am avut, Ai cărei sâni nu au crescut, Căci este mică sora mea. Ce ne vom face noi, cu ea, În ziua când au să sosească Cei care vin să o pețească?”


Voi suferi mânia Lui, Căci împotriva Domnului Iată că am păcătuit. De El, voi fi eu, sprijinit, Căci – după cum se va vedea – Va apăra pricina mea. El este Cel cari o să vină Și mă va scoate la lumină. Voi sta în fața Domnului Și voi privi dreptatea Lui.


De-aceea, noi, lui Dumnezeu, Rugi Îi aducem, tot mereu, De-a vă feri ca nu cumva, Rele să facă cineva. Ăst lucru, nu-l facem – să știți – Ca noi să ne-arătăm primiți, Ci ca să faceți voi, ce-i bine, Chiar dacă noi – pentru oricine – Trecem a fi drept lepădați.


Sfințiți, deplin, să fiți dar voi, De-al păcii Dumnezeu apoi. Al vostru duh, necontenit, Întreg, vreau a vă fi păzit; Sufletul vostru-apoi, și el, Precum și-al vostru trup, la fel. Acestea trebuiesc păzite, Pentru a fi neprihănite, Atuncea, când, din cer, de sus, Va reveni Domnul Iisus.


De El, voi fi eu, izbăvit, Din orice rău, și mântuit. Împărăția Sa cerească, Apoi, are să mă primească. Slavă să aibă El, din plin, În vecii vecilor! Amin.


„Iată că timpul s-amplinit Și după câte-am suferit, Acuma ni s-au ridicat Oameni viteji, care au stat, Drept căpetenii în popor, Iar sub ocârmuirea lor, Israelul s-a dovedit A fi, de luptă, pregătit. Pe Domnul, binecuvântați!


Domnul să judece și-apoi, Să hotărască între noi! El vede tot. El va putea Să apere pricina mea. Dreptate, îmi va face El Și mă va izbăvi, astfel, Din a ta mână, negreșit.”


Acuma însă, eu mi-am zis Precum că viu e Dumnezeu Și al tău suflet, tot mereu, Că Domnul, astăzi, te-a oprit Din drum și n-a îngăduit, Sânge să verși. Cei ce sunt răi, Toți cei ce sunt dușmanii tăi Și care-ți vor doar răul ție, Asemeni lui Nabal să fie!


David – atunci când a sfârșit Abigail de glăsuit – A zis astfel: „Neîncetat, Să fie binecuvântat Domnul pe care Israel Îl are, pentru că doar El Te-a scos azi, înaintea mea, Să mă oprești! De-asemenea,


Viu este Domnul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are, Că dacă nu ai fi venit Acum, la mine, negreșit Că până mâine dimineață – Dintre ai lui Nabal – cu viață, Nimeni nu ar mai fi scăpat!”


Îndată, solii săi s-au dus, Pân’ la Carmel și-apoi i-au spus Abigailei: „Ne-a trimis David la tine, și a zis Ca să ne spui – căci vrea să știe – Dacă primești să-i fii soție.”


Doar Dumnezeu este Acel, Cari poate a-l lovi pe el: Fie că-i vremea ca să moară, Fie că merge, bunăoară, Ca să pornească vreun război În care va muri apoi.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ