Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




1 Regi 5:9 - Biblia în versuri 2014

9 Iată cari este al meu plan: Avem să mergem în Liban, Ca să tăiem cedri. Apoi, La mare-i vom aduce noi Și-n plute o să îi legăm; Iar de la tine, așteptăm Ca să ne spui unde dorești Să ți-i trimitem. Când găsești Un loc ce este potrivit – Eu – plutele, am să-ți trimit, Cu ai mei oameni – se-nțelege – Ca ei apoi să le dezlege. În urmă, tu ai să le iei Și le vei duce unde vrei. În schimb, să îmi trimiți, aș vrea, Merinde, pentru casa mea.”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

9 Slujitorii mei le vor coborî din Liban la mare și le voi trimite pe plute, pe mare, până la locul pe care mi-l vei indica. Le voi descărca acolo, iar tu le vei lua. În ce te privește, îmi vei îndeplini dorința de a trimite hrană familiei mele“.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Slujitorii mei le vor aduce din Liban la mare; și de acolo le voi trimite cu plutele pe apă, până la locul pe care mi-l vei preciza. Le voi descărca acolo, iar tu le vei putea transporta mai departe. Pentru aceste lemne îți cer să trimiți hrană familiei mele.”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Dumnezeu i-a dat lui Solomón înțelepciune, foarte mare pricepere și o inimă deschisă ca nisipul de pe țărmul mării.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Slujitorii mei le vor coborî din Liban la mare și le voi trimite pe mare în plute, până la locul pe care mi-l vei arăta: acolo voi pune să le dezlege și le vei lua. Ceea ce cer în schimb este să trimiți merinde casei mele.”

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Slujitorii mei le vor pogorî din Liban la mare și le voi pune pe mare în plute până la locul ce‐mi vei hotărî și le voi desface acolo și le vei lua. Și să‐mi faci și tu dorința mea dând pâine casei mele.

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




1 Regi 5:9
14 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Voi face după cum dorești: Pricepere ai să primești, Așa cum nimeni n-a avut ‘Nainte de-a te fi născut Și cum, asemeni, nimenea – Vreodată – nu va mai avea.


Iuda, în număr, se sporise. Și Israel se înmulțise, Iar oamenii ce îi aveau, Atât de mulți se dovedeau, Încât priviți în largul zării, Păreau ca și nisipul mării. O veselie se întinse Și-ntreaga țară o cuprinse. N-a fost nimica de făcut, Doar de mâncat și de băut.


Hiram, lui Solomon, i-a dat, Lemnul cerut, căci a tăiat Câți chiparoși i-au trebuit, Precum și cedri, negreșit.


Hiram, în urmă, a trimis Răspuns lui Solomon și-a zis: „Să știi că fost-am înștiințat De tot ceea ce m-ai rugat. Așa cum Solomon dorește, Voi face-n ceea ce privește Lemnul de cedru – ne-ndoios – Precum și cel de chiparos.


Hiram, în urmă, i-a adus Pe-ai săi slujbași și-apoi i-a pus Corăbiile să le ia, Lui Solomon ca să le dea, Căci marinari ei se vădeau, Iar marea bine-o cunoșteau.


Sub a lui Solomon domnie, Argintu-ajunse ca să fie Obișnuit, căci îl găsim Ca pietrele-n Ierusalim, Iar cedri-atât de mulți erau, Cum sicomorii se vădeau A fi, în număr, pe câmpie.


Căci din Liban, lemne apoi – Cât vei voi – îți tăiem noi. Plute vom face, după care, La Iafo le trimit, pe mare. Acolo, tu ai să te duci Și la Ierusalim le-aduci.”


În felu-acesta s-a văzut Că Solomon i-a întrecut Pe toți cei care-au fost aflați, În alte țări, ca împărați. El i-a-ntrecut – se poate spune – În bogății și-nțelepciune.


Au dat argint meșterilor Pietrari, dar și tâmplarilor. Au dat merinde și ulei Și băutură la acei Care de la Sidon erau Sau celor cari din Tir veneau, S-aducă lemn de cedru care A trebuit adus pe mare, Până la Iafo, din Liban, Așa precum avură-n plan Când învoire-au căpătat Chiar de la Cir cari așezat Fusese, drept stăpânitor, Peste al Persiei popor.


De fapt, doar duhul omului – Acea suflare-a Domnului – Te poate face priceput.


Și mie însumi mi-am vorbit: „Sporit-am în înțelepciune, Mai mult decât puteau s-adune Cei care-au fost încoronați ‘Naintea mea ca împărați, Peste Ierusalim.” Mereu, În minte adunat-am eu, Înțelepciune și știință.


Cu Iuda tu ai mai legat Negoț și ai făcut la fel – Pe urmă – și cu Israel. Îți dădeau grâu de la Minit. Turte și miere-ai mai primit; Și untdelemn ai căpătat Și leac alinător ți-au dat, După cum au găsit cu cale, În schimbul mărfurilor tale.


Pe al Sidonului norod Și pe al Tirului, Irod, Fusese foarte supărat. Dar gloatele au câștigat, De partea lor, pe Blast, cel care Era, atuncea, cel mai mare Peste odaia de dormit, A lui Irod. Deci, au venit Trimiși – din partea Tirului, Precum și a Sidonului – Să-i ceară pace, lui Irod, Căci al cetăților norod, Hrană, primea, din țara lui.


Te rog s-asculți pe robul Tău Și împlinește dorul său, Să nu se risipească-n van: Vreau, țara de peste Iordan, S-o văd și eu. Tot ce doresc, Este aceea să zăresc Țara cea bună, munții care Se-nalță maiestos în zare, Și aș fi vrut de-asemenea, Libanul, să-l mai pot vedea.”


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ