1 Regi 4:12 - Biblia în versuri 201412 Urma apoi, Bana, cel care, Pe Ahilud, părinte-l are. El, de Meghido, răspundea Și de Bet-Șean; de-asemenea, De la Țartan, sub Izreel – Chiar din Bet-Șean – era tot el Îngrijitor. Mai priveghea Abel-Mehola și-ajungea, Pân’ la Iocmeam, puterea lui. အခန်းကိုကြည့်ပါ။နောက်ထပ်ဗားရှင်းများNoua Traducere Românească12 Baana, fiul lui Ahilud – în Taanah, în Meghido și în tot Bet-Șanul care este lângă Țortan, sub Izreel; apoi de la Bet-Șan până la Abel-Mehola, până dincolo de Iokmeam; အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia în Versiune Actualizată 201812 Baana – fiul lui Ahilud – era administrator în Taanah, în Meghido și în tot Bet-Șanul care este lângă Țortan, sub Izreel. Apoi, el mai administra de la Bet-Șan până la Abel-Mehola și până dincolo de Iocmeam. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Versiunea Biblia Romano-Catolică 202012 Baaná, fiul lui Ahilúd, avea Taanác, Meghído și tot Bet-Șeánul de lângă Țartán, sub Izreél, de la Bet-Șeán până la Ábel-Mehóla, până dincolo de Iocmeám. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu12 Baana, fiul lui Ahilud, avea Taanac și Meghido și tot Bet-Șeanul de lângă Țartan sub Izreel, de la Bet-Șean până la Abel-Mehola, până dincolo de Iocmeam. အခန်းကိုကြည့်ပါ။Traducere Literală Cornilescu 193112 Baana, fiul lui Ahilud, peste Taanac și Meghido și tot Bet‐Șeanul, care este lângă Țartan, sub Izreel, de la Bet‐Șean, până la Abel‐Mehola, până dincolo de Iocmeam; အခန်းကိုကြည့်ပါ။ |
Te vei întoarce, de îndat’, Și ai să-l ungi ca împărat, Pe Iehu – pe acela care, Pe Nimși, drept părinte-l are. Apoi, cu tine să îl iei Și să îl ungi, pe Elisei. El este fiul lui Șafat Și-al său ținut este chemat Abel-Mehola. Ia-l la tine, Povățuiește-l cum e bine Și-apoi îl unge, drept proroc, Căci va rămâne-n al tău loc.
Iată ce stăpânire dar, Avea Manase-n Isahar Și în Așer: de la-nceput, Copiii săi au deținut Doar a Bet-Șeanului cetate, Cu satele învecinate. Apoi, Ibleamul l-au primit, Cu-ale lui sate, negreșit, Cu tot ținutul Dorului Și satele din jurul lui; Au stăpânit peste En-Dor Și peste-al său întreg popor; Peste-al Tanacului ținut Cu satele ce le-a avut, Peste Meghido – unde sânt Trei înălțimi pe-al său pământ – Cu satele ce-l însoțesc Și cu cei ce le locuiesc.
Apele care au venit De sus, pe dată s-au oprit. Grămadă-apoi, s-au înălțat Și-ncremenite ele-au stat, Aflându-se la depărtare Față de o cetate care, „Adam”, atunci era chemată, Fiind lângă Țartan, aflată; Iar apele care erau În jos și care se scurgeau Udând mereu acea câmpie – Care, așa precum se știe De către toți – este chemată Ca fiind drept „marea Sărată”, S-au scurs de tot, de s-a uscat Albia-n care s-au aflat. Astfel, prin albia uscată, Poporul a trecut îndată, Punându-și corturile lui, În fața Ierihonului.
Cele trei cete cari veniră Cu Ghedeon și-l însoțiră – Și care-n ele-aveau cuprinși Un număr de trei sute inși – Din nou, din trâmbițe-au sunat Și-aceleași vorbe le-au strigat. Domnul, atuncea, a făcut Astfel încât de s-au bătut Madianiții cu toți cei Aflați în tabără la ei. Tabăra s-a împrăștiat Și-nspăimântați au alergat Oștenii Madianului. În felu-acesta, oastea lui, Pân’ la Bet-Șita a fugit, Înspre hotarul străjuit De-Abel-Mehola, loc aflat Către Țerera, spre Tabat.