1 Regi 3:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Un lucru numai, îmi doresc: Ajută-mă să dobândesc O inimă mai pricepută, Prin care poate fi făcută O judecată, în popor, În pricinile tuturor. O inimă, vrea robul Tău, Ca astfel, binele, de rău, Să poată să-l deosebească Și-al Tău popor, să-l cârmuiască!”

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

⁹ Dă-i slujitorului Tău o inimă care ascultă, ca să judec poporul Tău și să pot face diferența între bine și rău. Căci cine este în stare să judece acest popor al Tău atât de numeros?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ Dă-i slujitorului Tău o minte înțeleaptă. Doresc să pot judeca poporul Tău și să am capacitatea de a face diferența între bine și rău; pentru că cine ar putea să judece acest popor numeros care este al Tău?”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Dă-i slujitorului tău o inimă ascultătoare, ca să-l judece pe poporul tău, discernând între bine și rău! Căci cine poate să-l judece pe poporul tău, care este atât de mare?”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Dă dar robului Tău o inimă pricepută, ca să judece pe poporul Tău, să deosebească binele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta așa de mare la număr?”

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ Deci dă robului tău o inimă care aude, ca să jude ce pe poporul tău, ca să deosebească între bine și rău; căci cine poate judeca pe poporul tău acesta așa de mare?

1 Regi 3:9 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

2 Samuel 14:17

Apoi, am mai adăugat: „Cuvântul spus de împărat, Are să-mi dăruie odihnă Și astfel, eu voi avea tihnă. Căci împăratul – gândesc eu – E înger al lui Dumnezeu, Gata s-asculte, cu răbdare Și-atenție, pe fiecare, Când va vorbi de lucruri bune Sau când, de rele, îi va spune.”

1 Regi 10:24

Întreaga lume își dorea, Pe Solomon, de a-l vedea, S-asculte-nțelepciunea lui, Dată din partea Domnului.

1 Regi 3:10

Această cerere, făcută De Solomon, a fost plăcută În fața Domnului, iar El

1 Regi 3:28

Israeliții au aflat, De felu-n care-a judecat, Atuncea, Solomon. Astfel, Cu toții s-au temut de el, Căci au văzut că Domnul pune În el, a Lui înțelepciune Care, mereu, îl însoțește Și-n judecăți îl sfătuiește.

1 Cronici 22:12

Domnul să-ți dea înțelepciune, Ca să te facă să domnești În Israel și să-I păzești Legile care le-a lăsat.

1 Cronici 29:19

Lui Solomon – fiului meu – Să îi dai Doamne, te rog eu, O inimă blândă și bună, În care el, apoi, să-și pună Poruncile pe cari le-ai dat Și legile ce le-ai lăsat, Ca în ăst fel să împlinească Aceste lucruri, să zidească El, astă casă, pentru cari Eu am făcut pregătiri mari.”

2 Cronici 1:10

Un lucru numai, îmi doresc: Ajută-mă să dobândesc Înțelepciune, ca să știu Cum să mă port, cât am să fiu, În Israel, conducător. Căci cine, pe al Tău popor, Să-l judece, are să poată, Când mare-n număr, se arată?”

Psalmi 119:144

Învățătura Ta e vie Și dreaptă e, pentru vecie. Pricepere, să-mi dai, voiesc, Să pot astfel ca să trăiesc!

Psalmi 119:34

Pricepere dă-mi, negreșit, Ca a Ta Lege s-o păzesc, Din inimă, și s-o-mplinesc!

Psalmi 119:73

Mâinile Tale m-au făcut Și de aceea Ți-am cerut Pricepere, să izbutesc, Poruncile-Ți să-mi însușesc!

Proverbe 14:8

De-nțelepciune ocrotit, Omul care e chibzuit Alege calea de urmat; Dar nebunia i-a-nșelat Pe cei ce sunt nechibzuiți;

Proverbe 16:16

Mult mai de preț e dobândirea Înțelepciunii, ca lucirea Dată de aurul curat; Pricepere de-ai câștigat, Vei fi cu mult mai fericit, Decât argint de-ai fi primit.

Proverbe 20:12

Ochiul cari să privească poate, Urechea ce aude toate, Făcute sunt de Dumnezeu.

Qohelet 7:11

La fel ca și o moștenire Înțelepciunea prețuiește, Pentru cel care viețuiește Sub cerul de peste pământ.

Qohelet 7:19

Înțelepciunea-l întărește Pe înțelept și cântărește Mai mult decât zece soldați Într-o cetate adunați.

Ieremia 1:6

Eu zis-am: „Doamne, mă gândesc Precum că nu știu să vorbesc, Căci un copil numai, sunt eu.”

Ieremia 45:5

Însă, ce faci tu, bunăoară? Umbli doar după lucruri cari Se-arată precum că sunt mari? Uită de lucrurile-acele Și nu mai umbla după ele! Căci iată, peste toată firea, Aduce-voi nenorocirea. Făpturile nu vor putea Să se ferească-atunci, de ea. Dar ție, pradă de război, Chiar viața ta ți-o dau apoi, În toate locurile-n care Te va purta a ta cărare.”

Daniel 2:21

El schimbă vremi și-asemenea Și-mprejurări, după cum vrea. El îi răstoarnă pe-mpărați, Căci tot de El sunt ridicați. El este-Acela care pune, În înțelepți, înțelepciune. Cei pricepuți, și ei – la fel – Pricepere au de la El!

Matei 3:11

Cât de umila mea ființă? Eu vă botez, spre pocăință, Cu apă, dar Acel ce vine – În urma mea – e, decât mine, Incomparabil mai puternic. Încălțămintea-I, nu sunt vrednic Ca să I-o duc. O să boteze Cu foc și Duh Sfânt. Să lucreze,

Matei 3:14

Ioan, să Îl oprească-a vrut, Zicând: „Este de necrezut! Cum vrei să Te botez, pe Tine, Când trebuie ca Tu, pe mine, Să mă botezi?!” Atunci Iisus,

Ioan 5:30

Așadar, să-nțelegeți bine: Nimic nu fac Eu, de la Mine, Ci judec cum am auzit. Și iată, dreaptă, s-a vădit Că este a Mea judecată, Fiindcă nu cat, niciodată, Să Îmi fac voia – cum am zis – Ci-a Tatălui, cari M-a trimis.”

2 Corinteni 2:16

Pentru aceștia-i o mireasmă – Sau mai de grabă, o miasmă – Care le vine, dinspre moarte Și, către ea, are să-i poarte, În timp ce, pentru ceilalți, iată, Este mireasma minunată, A cerului de dimineață, Venind din viață, înspre viață. Și, cine, oare, e de-ajuns, Pentru-acest lucru nepătruns?

2 Corinteni 3:5

Nu că noi înșine apoi, Suntem în stare ca, prin noi, S-ajungem să gândim ceva, Ce vine de la noi, cumva; Priceperea noastră, mereu, Ne vine de la Dumnezeu,

Efeseni 5:17

De-aceea, pricepuți să fiți, Pentru ca, ne-ncetat, să știți Care e voia Domnului.

Filipeni 1:10

Spre a putea, apoi, să știți, Mereu, ca să deosebiți Care sunt lucrurile-alese Și cum trebuiesc înțelese, Ca să puteți să fiți curați Și ca să nu vă-mpiedicați, Până în acea zi, în care, Domnul Iisus Hristos apare;

Evrei 5:14

Să știți dar voi, că hrana tare, E numai pentru omul mare, Cari judecă și care poate – Deprins fiind – de a socoate, Întotdeauna-n gândul său, Ce este bine și ce-i rău.”

Iacov 1:5

Dacă vreunuia-i lipsește Înțelepciunea, trebuiește S-o ceară de la Dumnezeu, Pentru că El o dă, mereu, Cu mână largă, tuturor Acelora care o vor. Au s-o primească fiecare, Căci El o dă fără mustrare.

Iacov 3:17

Iată, să știe-acum, oricine: Înțelepciunea care vine De sus – de la al nostru Tată – Este, întâi și-ntâi, curată. Ea, pașnică, s-a arătat, Blândă, ușor de-nduplecat, Plină – mereu – de îndurare. Ea, numai roade bune, are, Căci este fără părtinire Și nefățarnică, din fire.