Biblia Todo Logo
အွန်လိုင်း သမ္မာကျမ်းစာ

- ကြော်ငြာတွေ -




1 Ioan 3:19 - Biblia în versuri 2014

19 În felul-acesta, dovedim, Că noi, din adevăr, venim, Iar inimile ne vom ști, Astfel, a ni le liniști, În fața Lui, de câte ori

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ


နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

19 Prin aceasta vom cunoaște că suntem din adevăr și ne vom liniști inimile în prezența Lui,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia în Versiune Actualizată 2018

19 Astfel vom ști că aparținem adevărului și ne vom liniști inima (stând) în prezența lui Dumnezeu,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

19 Prin aceasta vom cunoaște că suntem din adevăr: ne vom liniști inima înaintea lui

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Română Noul Testament Interconfesional 2009

19 Şi prin aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr şi ne vom linişti inimile noastre înaintea Lui,

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

19 Prin aceasta vom cunoaște că suntem din adevăr și ne vom liniști inimile înaintea Lui

အခန်းကိုကြည့်ပါ။ ကော်ပီ




1 Ioan 3:19
15 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ  

Așa mi se cuvine, iată, Căci eu păzesc porunca dată, De către Tine. Partea mea


Pacea-i lucrarea cea pe care Neprihănirea doar o are, Iar roada ei are să fie Liniște, tihnă pe vecie.


Dacă, mereu, voi o să știți Ca – între voi – să vă iubiți, Ceilalți, prin asta, au să știe Că Îmi sunteți ucenici, Mie.”


„Tu ești, însă, un Împărat. Așa e?” „Da” – a zis Iisus – „Sunt Împărat, precum ți-am spus. Eu, pentru-aceasta, sunt născut, Și am făcut tot ce-am făcut. De când, în lume, am venit, Despre-adevăr doar, am vorbit. Cine-i din adevăr, mereu, Va asculta, de glasul Meu.”


Încredințat, că El, mereu, Tot ceea ce făgăduiește, Cu siguranță, împlinește.


Căci eu sunt bine-ncredințat, Cum că nimica, niciodat’ – Nici moartea și nici viața dar, Îngeri sau stăpâniri măcar, Puteri sau lucruri pieritoare, Și nici acelea viitoare,


Din astă pricină, acum, Sufăr, pe-al vieții mele drum, Aceste lucruri. Dar, rușine, Mie nu-mi este, căci știu bine, În ce anume am crezut, Iar după câte am văzut, Eu sunt convins, precum că El Are putere și, astfel, O să păzească, ne-ncetat, Ceea ce I-am încredințat, Până când acea zi anume Are să vină, peste lume.


Să caute dar, fiecare, Să se apropie, să vină La El, având inima plină Cu o credință-adevărată, Stropită bine și curată, Spălată înăuntrul său, De urma unui cuget rău, Avându-și trupul îmbăiat În apă, spre a fi curat.


Oameni-aceștia au trăit Și, în credință, au murit, Chiar dacă nimeni nu primise Ceea ce se făgăduise. Ei, aste lucruri, le-au văzut, Din depărtare, și-au putut Să le ureze doar, de bine, Mărturisind la orișicine Că sunt străini pe-acest pământ, Că simpli călători, ei sânt.


De zicem că n-avem păcat, Ne înșelăm, neîncetat, Și are să se vadă-apoi, Că, adevăr, nu e, în noi.


V-am scris, nu că aș fi crezut, Că voi nu ați fi cunoscut, Care e adevărul. Eu V-am scris, în ceasu-acesta greu, Pentru că știți – și știți prea bine – Cum că din adevăr nu vine


Noi am trecut din moarte-odată, La viață, pentru că noi știm, Pe-ai noștri frați, să îi iubim. Acela care nu-l iubește Pe frate’ său, se osândește La moarte și rămâne-n ea.


Simțim, în inimă, fiori Care ne osândesc; căci El – Deci Dumnezeu – este Acel Care se află mult mai mare, Decât ni-e inima, și care Cunoaște, lucrurile toate.


Deci preaiubiților, se poate – Dacă nu sunteți osândiți, În inimă – să vă simțiți, Cu îndrăzneală, tot mereu, Față de Domnul Dumnezeu.


ကြှနျုပျတို့နောကျလိုကျပါ:

ကြော်ငြာတွေ


ကြော်ငြာတွေ