1 Ioan 2:28 - Biblia în versuri 2014

²⁸ Deci copilașilor, acum, Rămâneți dar, pe al Său drum – Rămâneți, tot mereu, în El – Căci doar așa – în acest fel – Putea-vom avea îndrăzneală – Lipsiți fiind de vreo sfială – Atunci când se va arăta El, iarăși. Doar așa vom sta, În fața Lui; asta ne ține, Spre a nu fi dați de rușine Și-apoi, să fim îndepărtați, De fața Lui, dragii mei frați.

နောက်ထပ်ဗားရှင်းများ

Noua Traducere Românească

²⁸ Și acum, copilașilor, rămâneți în El, pentru ca, atunci când El Se va arăta, să avem îndrăzneală și să nu fim făcuți de rușine înaintea Lui, la venirea Lui.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁸ Acum, dragi copii, rămâneți în El; pentru ca atunci când Se va revela El, să avem încredere și să nu ne fie rușine la apariția Lui.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁸ Și acum, copii, rămâneți în el, pentru ca, atunci când se va arăta, să avem încredere și să nu fim făcuți de rușine de el la venirea lui!

Română Noul Testament Interconfesional 2009

²⁸ Şi acum, copiii mei, rămâneţi în El, ca atunci când se va arăta să avem îndrăzneală şi să nu fim făcuţi de ruşine înaintea Lui când va veni.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁸ Și acum, copilașilor, rămâneți în El, pentru ca, atunci când Se va arăta El, să avem îndrăzneală și la venirea Lui să nu rămânem de rușine și depărtați de El.

1 Ioan 2:28 ပူးပေါင်းရင်းမြစ်များ

Isaia 25:9

În acea zi, când se adună, Poporu-ntreg are să spună: „Acesta este Dumnezeu, În cari ne-am încrezut mereu, Ca mântuire să primim! Acum, hai să ne veselim În mântuirea cea pe care A dat-o pentru fiecare!

Isaia 45:17

Dar Israelul, negreșit, De Domnul fi-va mântuit, Iar mântuirea Lui, se știe Că, dăinuiește pe vecie.

Maleahi 3:2

Dar cine, însă, va putea Ca în picioare să mai stea, La arătarea Domnului, Când o să vină ziua Lui? Ca și leșia cea pe care Cel ce e-nălbitor o are Și precum focul de cuptor Ce îl aprinde-un topitor, Domnul – atunci – are să fie, Când a Lui zi are să vie.

Maleahi 4:5

‘Nainte însă ca să vie A Domnului zi, pe Ilie, Am să-l trimit în acel loc, Pentru că el Îmi e proroc. Deci până încă nu se-arată Ziua aceea-nfricoșată, La voi va trebui să vie Cel care e chemat Ilie.

Matei 16:27

Aflați că Fiul omului Veni-va în a Tatălui Său slavă, cu îngerii Săi, Și va plăti și celor răi Și celor buni – deci tuturor – Precum au fost faptelor lor.

Matei 16:28

Adevărat vă spun: din cei Cari stau aici – mulți dintre ei – Al morții gust n-au să-l simțească, Până când are să sosească, Aici, iar, Fiul omului, În slava-mpărăției Lui.”

Marcu 8:38

Rușine, cui îi e, de Mine, De-al Meu cuvânt, să știe bine, Că rușina-se-va de el Și Fiul omului, la fel, Când, însoțit de sfinții Lui, Veni-va-n slava Tatălui.”

Luca 17:30

Asemenea, are să fie Și-atunci, când Fiul va să vie.

Romani 9:33

Precum e, în Scriptură, spus: „Iată că, în Sion, am pus O piatră, pentru poticneală Și care – fără îndoială – Este și-o piatră de cădere: Iar cine crede-n El, nu piere Căci dacă crede, orișicine Nu va rămâne de rușine.”

1 Corinteni 1:7

Așa că, după cum vedeți, Voi, nici o lipsă, nu aveți, De nici un fel de dar, când stați Și, pe Hristos, Îl așteptați.

1 Corinteni 15:23

Dar fiecare – să se știe – La rândul cetei sale-nvie. Hristos e primul rod, venit. Apoi, când El va fi sosit, Vor învia, neîndoios, Toți cei cari sunt ai lui Hristos.

Efeseni 3:12

Noi, prin credință-n El, avem, Azi, slobozenia și putem, Cu-ncredere – de Dumnezeu – Ca să ne-apropiem, mereu.

Coloseni 3:4

Când se va arăta Hristos – A voastră viață – ne-ndoios, Că și voi vă veți arăta, Cu El, și-n slava Lui, veți sta.

1 Tesaloniceni 2:19

Cine-i nădejdea ce-o simțim, Ori bucuria ce-o primim, Sau cine e cununa care, A noastră slavă, doar o are? În fața lui Iisus, apoi, Nu sunteți, toate-acestea, voi? Nu ne sunteți, mândrie, oare, Atunci când Domnul va apare?

1 Tesaloniceni 3:13

Și-n inimi să vă întăriți, Fără prihană dovediți, În fața Tatălui de Sus Și-a Domnului Hristos Iisus, Precum și a poporului Alcătuit de sfinții Lui.”

1 Tesaloniceni 5:23

Sfințiți, deplin, să fiți dar voi, De-al păcii Dumnezeu apoi. Al vostru duh, necontenit, Întreg, vreau a vă fi păzit; Sufletul vostru-apoi, și el, Precum și-al vostru trup, la fel. Acestea trebuiesc păzite, Pentru a fi neprihănite, Atuncea, când, din cer, de sus, Va reveni Domnul Iisus.

1 Timotei 6:14

Tu să păzești, neîncetat, Porunca, fără de prihană, Sau vină, ori vreo meteahană, Până atuncea, când, de sus, Va reveni Domnul Iisus –

2 Timotei 4:8

De-acum, m-așteaptă o cunună: Pe cap, ea o să mi se pună, Căci ea-i cununa cea pe care Neprihănirea, doar, o are. Astă cunună minunată, În „ziua ‘ceea”-mi va fi dată Mie, de către Domnul meu, Dreptul Judecător, mereu. Și nu doar eu am s-o primesc, Ci toți acei care iubesc Venirea Lui. Te rog, pe tine,

Titus 2:13

În așteptarea împlinirii Nădejdii noastre, a ivirii Slavei, pe care, tot mereu, O are-al nostru Dumnezeu Mântuitor – Hristos Iisus – Care se află-n ceruri, sus.

Evrei 9:28

Și cu Hristos a fost la fel: O dată, S-a dat jertfă El Și ale multora păcate, De către El, au fost purtate. Apoi, El o să vină iară, Să Se arate-a-doua oară – Nu cu privire la păcat – Ci doar pentru a le fi dat Celor ce-așteapăt-a Lui venire, Darul – adică mântuire.”

1 Petru 1:7

Pentru ca astă încercare, Pentru credința voastră – care, Mai scumpă este la vedere, Decât e aurul ce piere Și totuși este cercetat Prin foc, pentru a fi curat – Să vă aducă, drept urmare, Laudă, slavă, cinste mare, Când se va arăta apoi, Iisus Hristos, pe care, voi –

1 Petru 5:4

Astfel, când marele Păstor O să se-arete, tuturor – Pe frunte – are să vă pună, Atunci, a slavei Lui, cunună, Care, eternă, se vădește, Căci nicicând, nu se ofilește.

1 Ioan 2:1

„De-aceea, copilașilor, Vă scriu acestea, tuturor, Ca încunoștințați să fiți Și-astfel, să nu păcătuiți. Dar dacă întâmpla-se-va, Ca să greșească cineva, Păcătuind, Îl avem, sus, Pe Domnul nost’, Hristos Iisus – Pe Cel ce e neprihănit – La Tatăl nostru, pregătit Să mijlocească mai apoi, În a Lui față, pentru noi.

1 Ioan 3:2

Deci prea iubiților, zic eu, Că suntem ai lui Dumnezeu Copii, acum. Iar ce-o să fie, În vremile ce au să vie, Nu știm, căci nu s-a arătat. Dar știm – și sunt încredințat – Că și noi o să fim la fel – Asemeni Lui – când vine El. Așa va fi, nu-i o poveste: Îl vom vedea așa cum este.

1 Ioan 3:21

Deci preaiubiților, se poate – Dacă nu sunteți osândiți, În inimă – să vă simțiți, Cu îndrăzneală, tot mereu, Față de Domnul Dumnezeu.

1 Ioan 4:17

Iată dar, precum este El, În lume, noi suntem la fel: Desăvârșită e, în noi, Dragostea Lui, ca mai apoi, S-avem încredere deplină, Când judecata o să vină.

1 Ioan 5:14

Noi, îndrăzneală, am primit, La Dumnezeu. În ce stă ea? În faptul că dacă vom vrea, Să cerem, ceva, Domnului – Dacă este pe voia Lui – El ne ascultă. Dacă știm

Revelația 1:7

Iată că în curând, El vine Și, pe aripi de vânt, se ține; Oricare ochi Îl va vedea. Va fi văzut – de-asemenea – Și de acei cari L-au străpuns. Atuncea, când va fi ajuns, Toată sămânța omenească Are să-nceapă să bocească. În timpurile care vin, Așa se va-ntâmpla – Amin – Când se-mplinește-acest cuvânt.