37 Ma sborŭlu a vostru s’ hibă: Da, da, și Nu, nu; că açea çe éste cama multu de aestă, éste de la açelŭ rĕu.
Care‐çi‐do omŭ çe avde grailu a amirărilĭeĭ și nu l’achicăsésce, vine urîtŭlu și arăchiésce semĕnătura di tru inima luĭ; aestă este açea çe e semĕnată ningă cale.
Și agrŭlu éste lumea; sĕmênța açea bună sŭntu hilĭi a amirărilĭeĭ, și chénița sŭntu hilĭi a rĕuluĭ. Iară neóspele care o semĕnă éste draculŭ.
Că din inimă esŭ urîte minduirĭ, vătămarĭ, adulterĭi, curvĭlĭ, furturĭ, mărturĭi minciunóse, blăstemurĭ.
Niçi pre capŭlu a tĕu nu giură, că nu poțĭ s’façĭ niçi un perŭ albu ică laiu.
Și nu nĕ du tru cârtire, ma ascapă‐nĕ de açelŭ rĕu. Că a ta este amirărilĭea și putérea și gloria în ete, amin.