48 Și tru óra unŭ din elĭ, alĕgă și luă unŭ sfungŭ, lŭ umplu cu puscă, și cara lu băgă tr’ună călame, lĭ déde s’bea.
Și după çe ’lŭ cruçificară, lĭ împărțiră stran̄iele, șî arŭcară șcurta, tra să se împlinéscă açea çe fu ḑîsă, prin profetŭ:
Iară niscânțĭ din açelĭ carĭ ședea acolo, cându avḑîră ḑiçea: „Că pre Ilia strigă elŭ“.
Iară alanțĭ ḑîçea: Alăsațĭ la svedemŭ dise va s’v̄ină Ilia s’lu ascapă.