42 Alțĭ ascăpă, elŭ singurŭ nu póte să se ascapă; s’éste că éste amiră aluĭ Israilŭ, la s’depună tora de pre cruçe, și s’lŭ credemŭ.
Iu éste născutŭlu amiră a Iudeilorŭ? Că îlĭ veḑumŭ stéua la rĕsăritu, si vinemŭ s’ nĕ înclinămŭ a luĭ.
Și lĭ băgară de asupră capŭluĭ a luĭ acuzarea luĭ scrisă: AESTU „ESTE IISUSŬ AMIRĂLU A IUDEILORŬ.“
Tine care aspargĭ templulŭ, și în treĭ‐ḑîle lŭ adarĭ, ascăpă‐te pre tine. S’éste că esci hilĭlu alŭ Dumneḑĕŭ, depune‐te de pre cruçe.
Așițe și Archiereĭlĭi ’șĭ bătea peză deadunŭ cu Cărturarĭlĭi și aușĭlĭi și ḑîçea: