52 Atunçea Iisusŭ ḑîse açeluĭ: Intórnă‐țĭ cuțîtŭlu la locŭlu a luĭ, că tuțĭ carĭ au luatŭ cuțîtŭ, de cuțîtŭ va s’chéră.
Iară eu vĕ ḑicŭ: s’nu stațĭ în fața a urítuluĭ. Ma s’fure că țĭ da çineva pliscută pe fața ta îndréptă, șuță‐lĭ și alantă.