27 Și apoĭa luă scafa, o mulțumi, și o déde a lorŭ, și lĕ ḑîse:
Apoia luă açele șépte pânĭ, și pescilĭ, lĕ déde urăciune, le frâmse și și le déde a discipŭlĭlorŭ a luĭ, iară discipulĭi a mulțimelĭeĭ.
Și cându elĭ mânca, luă Iisusŭ pânea, ’lĭ déde urăciunea, o frâmse și o déde a discipulĭlorŭ, a luĭ, și lĕ ḑîse: Luațĭ mâncațĭ aestu éste trupŭlu a m̄eu.
Bețĭ de tru aestă tuțĭ; că aestŭ éste sângele a m̄eu, a noŭluĭ testamentŭ, care s’vérsă tră mulțĭ tră lĭertarea pecatelorŭ.