44 De açea și voi s’hițĭ îndrepțĭ; că la óra cându nu vĕ tréçe prin minte, v̄ine hilĭlu a omŭluĭ.
Că precumŭ ascăperatŭlu, ése de la Rĕsăritŭ, și s’véde l’ Ascăpetatŭ, ași va s’hibă și vinirea hilĭluĭ a omŭluĭ.
Stațĭ deșcepțĭ decara, că nu scițĭ în çe óră v̄ine Domnulŭ a vostru.
Ma açea să scițĭ, că să sciare Domnulŭ a casă‐lĭeĭ la care aveglĭare a nopțilĭeĭ v̄ine furŭlu, era să sta deşceptu și nu era s’alasă s’lĭ se aspargă casa.
Și cându açéle s’duseră s’acumpĕră, vine ginerĕle și açele çe era îndrépte, întrară cu elŭ la nuntă, și se înclĭse ușa.
Stațĭ decara deșcepțĭ, că nu scițĭ ḑiua niçi óra în care hilĭlu a omŭluĭ va s’v̄ină.