8 Iară voĭ s’nu vĕ clĭemațĭ Rabbi: că unŭ este învețătorŭlu a vostru Christosŭ; și tuțĭ voĭ hițĭ frațĭ.
Dure ’lĭ éste a discipulŭluĭ să s’ facă ca învețătorŭlu a luĭ, și a servitorŭluĭ ca domnŭ‐sĕu. Fure că domnulŭ a casălĭeĭ ’lŭ clĭemară Veelzevulŭ,
Cându elŭ nică sbura, écă unŭ nuorŭ lum̄inosŭ lĭ aumbrî; și écă ună bóçe din nuorŭ care ḑiçea: Aestu éste vrutŭlu a meu hilĭu, în care avuĭ bună vrére; pre nĕsŭ ascultațĭ.
Niçi s’vĕ clĭemațĭ învĕțătorĭ; că unŭ éste învețătorŭlu a vostru Christosŭ.
Și vorŭ să lĭ salută în pazare, și să se clĭémă de cátrĕ ómen̄ĭ, „Rabbi Rabbi“.
Atunçea Iuda açelŭ çe predéde respunse și ḑîse: Rabbi nu çeva de escu eŭ? Lĭ ḑîçe: Tine dîseșĭ.
Și vine îndreptu la Iisusŭ și lĭ ḑîse: