41 Elĭ lĭ ḑiseră: Rĕilĭi, rĕu va s’lĭ chéră; și av̄in̄ia va s’o da la alțĭ lucrătorĭ, cari va lĭ da pómele la timpurĭle a lorŭ.
Și cându s’aprochie timpŭlŭ a pómelorŭ, petrecu servitorĭlĭi a luĭ la lucrătorĭ, s’lĭea pómele a lĭeĭ.
Atunçea cându va s’vină Domnulŭ a avin̄ilĭeĭ, çe va s’lĕ facă açelor lucrătorĭ?
Tr’açea vĕ ḑicŭ, că amirărilĭea alŭ Dumneḑeŭ, va s’vĕ se lĭa de la voĭ, și va să s’da a unuĭ poporŭ care va s’facă pómele a lĭeĭ.
Elŭ are lupată în măĭnĭle a luĭ, și va s’cură arghia luĭ, și va s’adună grănŭlu a luĭ tru grănarŭ, iară palĭele va s’le ardă cu focŭ neastimtŭ.