38 Ma lucrătorĭlĭi cându veḑură hilĭlu, ḑiseră unŭ cu alantu: Aestu éste mostenitorŭlu; venițĭ s’lu vătămămŭ și s’lĭ luămŭ moștenirea.
Și cându s’aprochie timpŭlŭ a pómelorŭ, petrecu servitorĭlĭi a luĭ la lucrătorĭ, s’lĭea pómele a lĭeĭ.
Apoĭa petrecu câtrĕ elĭ hilĭlŭ sĕu, ḑîcêndaluĭ, că va s’aibă anușine de hilĭlu ameŭ.
Și decara ’lu acățară, lŭ scóseră afóră de av̄in̄ie, și ’lŭ omorîră.